Capitanul Grigore Pesterau a fost reangajat la IJP Constanta * El fusese demis si anchetat din ordinul fostului ministru Dudu Ionescu pentru coruptie * Faptele savarsite de Pesterau „vin manusa” pentru preocuparile actuale de la varful MI * Acum doi ani, dezvaluirile fulminante din ZIUA au contribuit decisiv la demascarea si demiterea lui Pesterau * Serialul din ZIUA va scoate la iveala fapte incredibile, pentru care tripleta Rus-Zaharia-Ardelean inchide ochii

Unul dintre cele mai controversate personaje din politia constanteana este fara doar si poate capitanul Grigore Pesterau. Cariera lui in MI a inceput cu functia de sofer. Printr-o conjunctura favorabila si sustinut de actualul general de brigada Mihai Bogdan, Grigore Pesterau a ajuns ofiter la Serviciul de Combaterea Criminalitatii Economico-Financiara, din IJP Constanta. In perioada 1997-2000, capitanul Grigore Pesterau a fost implicat in mai multe actiuni care au facut obiectul unor articole aparute in presa si a unor anchete interne din ordinul fostului ministru de Interne Dudu Ionescu. In continuare, vom face o trecere in revista a catorva dosare instrumentate de capitanul Grigore Pesterau, care au avut consecinte negative asupra unor persoane si au adus prejudicii firmelor implicate in pseudo-anchetele politistului. Desi fusese inca din anul 2000 pus la dispozitie si anchetat, actuala conducere a Ministerului de Interne a dispus reangajarea lui Pesterau exact in cadrul serviciului care i-a permis sa deruleze cele mai dubioase actiuni. Sa fie doar o intamplare intoarcerea lui Pesterau? Sau Ministerul de Interne isi redescopera pasiunea pentru operatiunile cu tigari, cafea si alcool din Portul Constanta?

Dosarul „Overseas” – o manevra pentru sustragerea de la plata taxelor vamale si vanzarea unor tone de ness

Overseas Trading Company a fost o societate care l-a avut ca principal actionar pe iordanianul Hassan Salhi. Aceasta societate avea ca principal obiect de activitate distributia de cafea verde si acaparase aproximativ 60% din piata din Romania. Societatea a demarat activitatea de distributie prin depozitele sale din Zona libera Giurgiu in anul 1998. Istoria dosarului „Overseas” incepe pe data de 29 decembrie 1998, cand au sosit in Portul Constanta cu nava „Med Hope” un numar de zece containere. Din acestea, patru au fost importate de diverse firme care si-au ridicat marfa. Celelalte sase au fost depozitate in terminalul de containere SOCEP, din Portul Constanta, unde au ramas 147 de zile. Conform legii, dupa 150 de zile, marfa ar fi intrat in proprietatea statului. Pe data de 27 mai 1999, cu trei zile inaintea expirarii termenului de 150 de zile, agentul transportatorului, firma Transatlantic – Romania a solicitat autoritatii vamale, la cererea proprietarului – SanburyBrazilia -, sa li se prelungeasca termenul de stationare sub supraveghere vamala pentru ca nu a fost gasit nici un cumparator in Romania si urmeaza ca marfa sa fie reexportata in Grecia. Autoritatea vamala a refuzat. In acelasi timp, pe data de 24 mai 1999, Sanburya incercat sa incheie o intelegere cu Overseas. Dupa ce partenerii s-au pus de acord, agentul Transatlantic a cerut o corectie de manifest prin care se cerea tranzitul celor sase containere spre Z.L. Giurgiu, catre firma Overseas. Containerele au ajuns in Z.L. Giurgiu la data de 2, si respectiv 3 iunie 1999. Dupa sosirea ness-ului in Z.L. Giurgiu, Overseas a vandut marfa catre JEF TRADING COMPANY LTD din Zona Libera Ruse – Bulgaria. Vama Giurgiu a pus sechestru asigurator pe cele sase containere cu ness pentru o alta datorie a Overseas. Apare aici un aspect tipic actiunilor de acest gen. Cand vamesii au procedat la punerea sechestrului asigurator in vederea indisponibilizarii, au spart usa depozitului fara ca cineva de la Overseas sa fie prezent. Diferenta dintre actele din gestiunea Overseas si cantitatea inscrisa in procesul verbal de sechestru era de 49 de baxuri cu cutii de ness. Conform cantitatilor inregistrate in procesele verbale ale Politiei Giurgiu sunt inregistrate mai putin cu 28.000 de cutii de ness, cantitate pe care politistii i-au imputat-o lui Sarmad Jacoub, reprezentantul Overseas.

Schema lui Pesterau

Pentru diferentele care reies din actele Vamii si cele ale Politiei, Overseas a facut o plangere penala la Parchetul Giurgiu impotriva unor lucratori vamali si a sefului lor Ilie Circei. Din pacate lucrurile au ramas neschimbate. Jef Trading Company LTD a obtinut o sentinta definitiva impotriva DRV Giurgiu, prin care s-a dispus restituirea ness-ului din cele 6 containere catre firma bulgareasca. Sentinta a fost data pe data de 12 iulie 2000. Peste hotararea judecatoreasca intervine capitanul Grigore Pesterau. Pe data de 19 iulie, capitanul Grigore Pesterau si locotenentul Eugen Martinciuc, insotiti de locotenent colonelul Mircea Chirila din cadrul IPJ Giurgiu, au descins la sediul Directiei Regionale Vamale Giurgiu. Aici, in prezenta contestatului director DRV Circei Ilie, a sefului de atunci al BSCV Giurgiu si a unei angajate a Overseas s-a intocmit un proces verbal. Documentul arata ca: „se constata inadvertente si neconcordante in documentele folosite in ridicarea si derularea operatiunilor de tranzit, constand in aceea ca cargomanifestul prezentat si inregistrat la autoritatea vamala pentru cele sase containere nu este cel intocmit in portul de incarcare, nu este semnat si stampilat in portul de incarcare, conform prevederilor Regulamentului Vamal, art. 13, iar formularul de cargomanifest prezentat la autoritatea vamala nu contine datele esentiale referitoare la numerele conosamentelor intocmite odata cu cargomanifestul in portul de incarcare rubrica respectiva lipsind”. Reluand acesta tranzactie, situatia de fapt se poate descrie foarte simplu: Sunbury-Brazilia a vandut 10 containere de cafea solubila Amigo unor firme din Romania. Marfa era expediata „To order”, adica la ordin. Asta inseamna ca Sanburyisi putea instructiona agentul din portul Constanta, respectiv Transatlantic, sa predea marfa oricarui cumparator pe care, dupa o scurta corespondenta, il agrea. Din portul de expeditie aflat in Brazilia, containerele au fost aduse la Constanta cu ajutorul a cinci companii de transport maritim, care au intocmit conosamente indirecte, valabile doar intre carausi, la care de fapt se refera capitanul Grigore Pesterau, dar care nu sunt conosamentele directe emise de proprietarul nessului. Aceste documente sunt emise ca in cazul unor pierderi pe perioada transportului sa atraga raspunderea companiei de transport fata de proprietarul marfii si au valoare mai mult intre carausi. Ultima ruta a fost Portul Gioia Tauro – Italia – Constanta – Romania cu o nava a Italia-Line. Dupa care sase din cele zece containere au ajuns in depozitele Overseas din Zona Libera Giurgiu asa cum am relatat anterior. Capitanul Grigore Pesterau a sustinut in documentele intocmite ca Overseas nu putea fi noul destinatar pentru ca pe 27 mai ’99 destinatarul era in Grecia. El mai sustinea la acea data, ca la momentul eliberarii marfurilor pe 24 mai 1999, si a solutionarii regimului de tranzit, SC Overseas T.Co SRL nu era in posesia conosamentelor originale, titlurile de valoare reprezentative ale marfii si nici nu putea fi in posesia acestora deoarece pe 27 si 28.05.1999, pentru aceleasi containere s-a solicitat reexport catre cumparatorul din Grecia. Suntem in posesia unui document venit pe linie diplomatica, legalizat de Ambasada Romaniei din Cipru. Documentul este datat 28 mai 1999, si stipuleaza urmatoarele: „In urma faxului nostru din aceasta dimineata cu privire la transporturile de mai sus, va rugam sa modificati instructiunile si sa expediati incarcatura la firma urmatoare: Overseas Trading Co SRL – Portul Constanta in Tranzit Zona Libera Giurgiu. Sunt stipulate numerele celor 6 conosamente (documente de transport) pentru fiecare container. Aceasta a fost prima incercare de a indisponibiliza pe diverse motive nessul expediat in Romania de Sunbury.

Transport monitorizat de capitanul Pesterau

Pe 10 ianuarie 1999, cu nava Banjard, sub pavilion olandez, au sosit in Portul Constanta alte 21 de containere cu ness Amigo, pe aceeasi ruta cu celelalte zece. Containerele au fost depozitate in terminalul Socep din Portul Constanta. In perioada 31 martie – 3 iunie, opt containere din cele 21 au fost importate de catre firmele: GCC – Bucuresti (1 container), New Day SRL – Bucuresti (1 container) si KOB 2000 SRL Bucuresti (sase containere). Au mai ramas 13 containere, care erau in custodia Socep. Dupa experienta cu cele sase containere, care erau sa ajunga in posesia statului la 1 iunie, Sanburyapeleaza din nou la Overseas, ca sa evite stationarea marfii luni de zile si blocarea a milioane de dolari. Asa ca, pe data de 8 iunie 1999, Sanburysi-a instructionat agentul Transatlantic sa faca o corectie de manifest. Manevra este des utilizata si am descris-o anterior. De fapt, este o operatiune similara cu cea din 28 mai 1999, facuta cu cele 6 containere. Transatlantic a executat corectia catre Overseas – Z.L. Giurgiu. Un tranzit obisnuit, pentru care la autoritatea vamala nu se folosesc acte originale si nu sunt percepute taxe pentru ca marfa nu intra pe teritoriul vamal romanesc. De formalitatile de tranzit din Portul Constanta in Z.L. Giurgiu s-a ocupat Casa de Expeditii Geea Forwarding, ca si la primele sase containere, care au ajuns cu bine la destinatie dar care au fost vizate de Pesterau. In momentul in care urma ca tanzitul sa fie executat, a intervenit din nou capitanul Pesterau. Pe motivul ca sunt indicii ca documentele de transport si comerciale sunt false, Grigore Pesterau a intrerupt tranzitul.

Nicoleta Bulgaru

In paralel, el a mai cerut documentele comerciale ce apartineau Overseas. Acestea au fost prezentate pe data de 14 iunie 1999 de catre Dragos Boranda, patronul Geea, si un angajat al acestei firme, declarantul Ion Mircica. In ceea ce priveste infractiunea de prezentare de documente false la autoritatea vamala in cazul celor 13 containere, mobilul nu este clar deloc. Overseas si mandatarul sau Geea nu aveau motive sa prezinte documente false la autoritatea vamala pentru un tranzit facut pe calea ferata, unde responsabilul de marfa este CFR, care a incasat si niste garantii. Pe data de 20 octombrie 1999, Dragos Baranda si angajatul sau Ion Mircica au fost retinuti de capitanul Grigore Pesterau, iar procurorul Nicoleta Bulgaru a eliberat pe numele celor doi mandat de arest preventiv pentru 30 de zile. Acuzatia adusa: prezentare de documente false la autoritatea vamala. In momentul arestarii, la dosar nu se afla materialul probator, adica actele originale care fusesera ridicate de capitanul Grigore Pesterau si care ulterior le-a restituit coinculpatului Sarmad Jacoub. Este vorba de conosamentul, care are valoare de titlu de proprietate. Odata cu arestarea lui Baranda si Mircica, procurorul a mai emis mandat si pentru Abdala Sherif, Sarmad Jacoub si Hasan Sahli. Dupa trei zile de la arestarea celor doi, Abdala Sherif tranzlatorul lui Salhi, s-a prezentat la Parchetul de pe langa Tribunalul Constanta, unde a fost arestat.

Geea Forwarding, adusa in pragul falimentului de Pesterau

Pe parcursul cercetarilor efectuate la Parchet, n-a fost efectuata nici o expertiza criminalistica pentru stabilirea falsului. Mai mult, in procesul-verbal de prezentare a rechizitoriului, procurorul Nicoleta Bulgaru stipuleaza ca materialul probator a fost restituit unui coinculpat. Este curios cum Grigore Pesterau a reusit sa aleaga dintre toti cei care au ridicat containerele cu ness pe cei care au prezentat documente false la vama. Firmele GCC Bucuresti, NewDay si KOB 2000 au ridicat cu aceleasi acte opt containere din lotul de 21 sosite in Portul Constanta fara sa intre in ancheta lui Grigore Pesterau. Dupa nenumarate cereri de punere in libertate, pe data de 30 decembrie ’99, patronul Casei de Expeditii Geea a fost eliberat, iar Ion Mircica si Abdala Sherif au stat in arest aproximativ sase, respectiv patru luni. Dosarul celor 13 containere cu ness a trecut de prima instanta de la Judecatoria Constanta. Abdala Sherif, Dragos Boranda si Ion Mircica au fost achitati. Mai apare si aspectul civil al cauzei si ne punem intrebarea: cine va suporta pierderile pe care le-a inregistrat Geea Forwarding, care inainte de dosarul fabricat de Grigore Pesterau avea o cifra de afaceri de circa 40.000 de dolari pe luna, iar acum se afla in pragul lichidarii? Acestea sunt primele trei exemple de persoane care au avut de suferit in urma pseudoanchetelor politistului Grigore Pesterau, care au fost trimise in judecata de procurorul Nicoleta Bulgaru.

Doru IORDACHE