Pentru prima oara, Romania va avea repartizate fonduri nerambursabile de un miliard de euro pe an. Pentru perioada 2004-2006, UE aloca trei miliarde de euro. Nu e de mirare ca luptele se intetesc in interior, cu bataie lunga: cine va controla miliardul de euro alocat anual?Capul ministrului Hildegard Puwak a cazut in urma dezvaluirilor presei cu privire la proiectele castigate de familie. Locul sau a fost luat de Vasile Puscas, fost negociator-sef in relatiile cu Uniunea Europeana. Aparent simpla, ecuatia gestionarilor de fonduri Phare implica si termeni mai putin cunoscuti. In vara, restructurarea Guvernului a lasat fara paine un minister care impartea milioane de euro, de la UE sau numai de la buget. Ministerul Dezvoltarii si Prognozei il avea ca responsabil principal peste programe pe Mihai David, secretar de stat. Poate nu e de ignorat ca David a fost propus ca mana dreapta a ministrului integrarii europene. Hildegard Puwak a refuzat si chiar a avut o disputa oficiala cu fostul secretar de stat. La nici o luna, Puwak demisiona „de bunavoie”. Nici scandalul de la Busteni nu este intamplator. El a plecat de la o plangere formulata cu luni inainte, dar fitilul a fost aprins intr-un moment special ales. si in urma acestui scandal a mai cazut un cap, pe care nimeni nu-l mai vedea afara din Guvern: al secretarului general al Guvernului (SGG), serban Mihailescu. Acuzat in afacerea deturnarii a cinci milioane de euro, fostul SGG a fost inlocuit de Eugen Bejinariu, fostul director al RAPPS (Regia Administrarii Patrimoniului Protocolului de Stat). Noii sefi ai fondurilor Phare stau pe un munte de bani, trei miliarde de euro in trei ani. In acelasi timp, scandalurile au erodat atat de mult credibilitatea alocarilor Phare, incat orice noua finantare e privita cu suspiciune si resemnare. Mai mult decat atat, se poate ajunge la paradoxul ca cetatenii romani sa plateasca din buzunar pentru fonduri nerambursabile. Pentru prima oara, statul roman este tarat la Strasbourg intr-un proces referitor la fondurile Phare, cu despagubiri solicitate de 514.000 mii de euro, plus o dobanda aferenta. Pe de alta parte, Oficiul Antifrauda al Comisiei Europene a deschis 20 de anchete in Romania, cel mai mare numar comparativ cu tarile candidate din regiune. In tara, peste 60 de societati erau cercetate in legatura cu utilizarea fondurilor Phare de catre diverse institutii specializate, de la Corpul de control al primului-ministru, la directiile financiare locale. Un dosar realizat de Capital in iunie a.c. a aratat cum s-a colorat politic harta finantarilor gratuite. Cata vreme atat la centru, cat si in judete, structurile care gestioneaza banii UE se afla sub directa influenta a capilor politici, schimbarea a doi ministri nu mai face mare diferenta.

Problema fondurilor nerambursabile a ajuns la Strasbourg

Un roman stabilit in Olanda isi sustine cauza si sesizeaza Comisia Europeana cu privire la nereguli legate de un proiect Phare

In iunie, Capital va semnala cazul firmei Intelect SRL din Iasi, care a actionat in instanta toate institutiile romanesti ce au gestionat programul Phare 2000 Coeziune Economica si Sociala, precum si pe sefii acestora, de la primul-ministru la seful de agentie. Astfel, Guvernul Romaniei, Ministerul Dezvoltarii si Prognozei (acum desfiintat), Agentia pentru Dezvoltare Regionala Nord-Est (ADR) au fost chemate la tribunal. Administratorul firmei Intellect SRL, Gheorghe Andrisan, acuza introducerea unui criteriu de evaluare dupa incheierea licitatiei. Pentru ca solicitantii nu au fost avertizati asupra acestuia, Andrisan l-a considerat introdus ilegal, fapt care a dus la descalificarea proiectului sau. Cum justitia romaneasca nu i-a dat dreptate, Andrisan a mers cu jalba in protap la Curtea Europeana de la Strasbourg. Este pentru prima oara cand un asemenea caz ajunge sa fie judecat la o instanta din exterior. Urmarirea lui poate fi mai mult decat interesanta, intrucat acceptarea plangerii lui Andrisan poate crea un precedent, asa cum s-a intamplat in problemele nerespectarii proprietatii. Reamintim ca statul roman plateste pentru greselile justitiei in acele cazuri zeci de milioane de dolari, din banii fiecarui contribuabil. Fondurile Phare se doresc un ajutor pe care Europa dezvoltata il ofera statelor in curs de integrare. Scandalurile din ce in ce mai frecvente transforma un instrument util aderarii intr-o arma cu doua taisuri, nu doar in termeni de costuri, dar si de imagine a Romaniei. „Ma voi adresa Ombudsman-ului European si am solicitat unui parlamentar olandez sa ridice in Parlamentul European chestiunea modului in care sunt cheltuiti banii contribuabilului european in Est”, spune Gheorghe Andrisan. Autoritatile de la Bucuresti considera insa ca nu s-a facut nici o ilegalitate, criteriul suspectat de a fi fost introdus retroactiv facand parte din practicile curente Phare. In ce masura se va considera ilegala neinformarea prealabila a solicitantilor va hotari instanta. Cu un proiect pierdut din cauza unui criteriu de care a aflat retroactiv, Andrisan solicita despagubiri de 514.000 de euro. Stabilit in Olanda, romanul este decis sa lupte cu autoritatile romane pe toate caile deschise intr-o democratie occidentala. El s-a adresat deja responsabililor din Comisia Europeana de la Bruxelles: Mathias Reute, directorul pentru Coordonarea Negocierilor si Preaderarii, si chiar presedintelui Comisiei Europene (CE), Romano Prodi. Citam din scrisoarea catre Prodi: „Prin prezenta semnalam violarea reglementarilor europene cu privire la implementarea programului Phare in Romania si solicitam clarificari”. Scrisoarea acuza de ilegalitate modul in care a fost facuta selectia proiectelor, precum si aprobarea data de Delegatia Comisiei Europene la Bucuresti in acest caz. In numele lui Romano Prodi, Directoratul General pentru Extindere al CE raspunde, in termeni diplomatici, ca era la latitudinea Comitetului de evaluare sa stabileasca aceste criterii: „In acest caz, Comitetul de Evaluare a decis ca numai proiectele care depasesc 67 de puncte sa fie propuse pentru finantare. Aceasta intra in atributiile Comitetului de evaluare. Este important sa observati ca acest prag nu este un criteriu de selectie”, a precizat scrisoarea transmisa din partea lui Romano Prodi. Cazuri de nemultumire cu privire la fondurile Phare sunt multe, dar putini au curajul sa le semnaleze. Daca cei care locuiesc in strainatate au limba dezlegata, solicitantii de proiecte din tara sunt la mana agentiilor de dezvoltare regionala. Un exemplu bun este unul dintre primele proiecte finantate din fonduri Phare. Firma solicitanta propunea o linie de productie in valoare de 400.000 de euro, din care 62.000 fonduri Phare. „Am primit asigurari ca proiectul este in regula, cu suma mentionata, insa, in ultimul moment, mi s-a spus: „acceptati numai 32% din valoarea solicitata sau renuntati”, spune beneficiarul de proiect, care a dorit sa isi pastreze anonimatul. In practica Phare nu este exclus ca bugetul alocat sa fie ajustat. Dar de aici pana la a reduce finantarea la numai o treime este mare distanta. Practic, a insemnat schimbarea considerabila a datelor proiectului, lucru care pune sub semnul intrebarii insasi credibilitatea evaluarii. Marilena Bogheanu, director la ADR SV Oltenia, spune ca „proiectul s-a clasat pe penultima pozitie in lista aprobarilor pe finantare si ca bugetul sau a fost diminuat la propunerea Comisiei de evaluare, prin reducerea costurilor neeligibile si a celor nejustificate”.

Achizitii din bani europeni pentru un post fara licenta

Un deputat, amestecat intr-un proiect care a fost vandut laolalta cu firma

O televiziune creata prin-tr-un program nerambursabil emite fara sa figureze la CNA. Alte fonduri au intrat in firme care au falimentat. Piatra-Neamt este orasul cu cele mai multe televiziuni pe cap de locuitor. Una dintre acestea, aflata sub influenta deputatului Iulian tocu, este acuzata ca emite fara licenta. „Este aidoma unei televiziuni pirat, cata vreme nu detine licenta CNA”, spune Petru Frasila, acum actionar cu 19% in aceasta societate.

In 2000, acesta a obtinut o finantare nerambursabila de 59.000 de euro, constand intr-un emitator TV si alte echipamente pentru dotarea studioului. La acea vreme, Frasila era majoritar si avea in administrare licenta de emisie, pe numele sau. Lucrurile s-au schimbat atunci cand a decis sa vanda o parte din actiuni, dar sa isi pastreze licenta. In urma negocierilor cu deputatul tocu, majoritari au devenit acesta in asociere cu firma Infobusiness. Frasila pastra licenta in administrare.

Intre timp, Frasila a devenit persona non grata in noul trust. Desi coordonator de proiect, si el, si colega sa Lucia Ciocarlan au fost exclusi din echipa fara notificarea vreunei institutii. Deputatul Iulian tocu spune ca „nu stia ca era nevoie de asa ceva”.

Prin prisma schimbarii datelor proiectului, Petru Frasila acuza firma Infobusiness si pe deputatul tocu de „deturnare de fonduri”, atata vreme cat destinatia banilor s-a schimbat. El isi sustine aceste afirmatii prin faptul ca firma Tele M SA emite acum in eter fara sa aiba licenta. Intr-adevar, potrivit documentelor de la CNA, in Pitra-Neamt apare autorizata o firma cu nume similar, Tele M Invest. „Este ca si cum ar fi o televiziune pirat, iar actionarii nu se pot eschiva. Lucururile sunt clare: emitatorul achizitionat prin program apartine firmei Tele M, in vreme ce licenta e pe numele altei societati”, spune Petru Frasila.

Responsabila de program, Agentia de Dezvoltare Regionala ne transmite: „Am verificat la fata locului bunurile achizitionate prin proiect si am constatat ca ele exista si sunt in buna stare”, potrivit directorului, Constantin Apostol. Ca au fost sau nu mutate din loc, cert este ca in datele Consiliul National al Audiovizualului Tele ‘M nu figureaza cu nici o licenta, iar aceasta institutie
a fost solicitata in nenumarate randuri sa ia masuri.

Finantari cu cantec

O situatie cel putin ciudata apare in legatura cu firma Comcereal din Pitra-Neamt. Beneficiara a unei finantari de doua miliarde de lei, aceasta firma a ajuns in faliment. In 2002, numele deputatului tocu figura in clar la Registrul Comertului, ca actionar la aceasta firma, prin intermediul Rompack. Dar nu este de mirare, pentru ca si asociatul sau de la televiziune, societatea Infobusiness, a castigat cateva miliarde pentru o brutarie. In urma acestor investitii, toata lumea stie in Piatra-Neamt „painea tocu”, chiar si elevii, care au primit cornuri prin programul guvernamental.

Mai sunt si alte cazuri cand beneficiari de fonduri nerambursabile au sfarsit in faliment. In Bistrita-Nasaud, de pilda, fabrica de lapte de la Rebra a fost inchisa, iar investitia de 60.000 de euro din fonduri europene s-a dus pe apa Sambetei.

Saptamana trecuta, problemele legate de fonduri Phare au devenit subiect de dezbatere in Parlament. Scandalurile din ultima vreme au fost sintetizate in cadrul unei motiuni a catorva grupari de opozitie, dar aceasta nu a avut succes. Motiunea simpla a grupului PRM – sustinuta si de reprezentantii PD si PNL – intitulata „Deturnarea fondurilor comunitare trebuie oprita” a fost respinsa joi de catre plenul Senatului, cu 46 de voturi „pentru”, 72 „impotriva” si o abtinere.. Ministrul interimar al integrarii europene, Vasile Puscas, a apreciat in plenul Senatului ca motiunea simpla a PRM „trebuie oprita”, el comentand ca o motiune nu se poate fundamenta doar pe „simple semnalari neverificate, pe intrebari retorice”, care incearca sa induca prezumtia – „total eronata”, in opinia sa – „ca trebuie sa fie ceva necurat” in utilizarea fondurilor europene.

Scandalurile Phare, urmarite de presa

Hildegard Puwak

– „Potrivit cotidianului Adevarul, nu mai putin de patru firme ale familiei Puwak au primit finantari pentru patru proiecte in cadrul programului Leonardo da Vinci al UE, valoarea totala a acestora fiind de 150.000 de euro. Dupa cum se poate citi si pe pagina de Internet a Centrului National Leonardo da Vinci, cele patru firme sunt Geroconstruct, M&M Consult Invest – proprietati ale sotului ministrei – Iosif Puwak, la care se adauga MGH Super si P&I International, firme care apartin fiului ministrei – Mihai Puwak. Toate cele patru firme ale familiei Puwak au folosit banii UE pentru acelasi scop: formare profesionala”. (Ziarul de Iasi, 31.07)

– „Romania, judetul Arad si orasul Lipova au pierdut doua milioane de euro. In cazul statiei de epurare de la Lipova, proiectul, care a fost sprijinit de Mihai David (vicepresedintele Consiliului Judetean Arad, n.r.), fostul secretar de stat in Ministerul Dezvoltarii si Prognozei, nu a mai fost sustinut de MIE. Mai mult, afirma Gheorghe Falca, Hildegard Puwak a trimis o scrisoare la Bruxelles, cerand transferarea celor doua milioane de euro din categoria „Proiecte mari”, la categoria „Proiecte mici”, cu finantari intre 50 si 150 de mii de euro” (Cotidianul, 15 septembrie 2003).

Serban Mihailescu

– „Proiectul Omu – initiat in 2000 ca o asociere intre Consiliul Local al orasului Busteni si un roman cu domiciliul in Elvetia, reprezentant al unui grup de firme din tara Cantoanelor – a ajuns sa fie „arbitrat” de instantele romanesti, civile sau penale. Octavian Ionescu, romanul stabilit in Elvetia care a initiat proiectul Omu, a reclamat la PNA autoritatile din Busteni (…), acuzandu-le de deturnare de fonduri. Mai exact, autoritatile din Busteni sunt invinuite ca au aprobat schimbarea localizarii proiectului de finantare PHARE 2000, in valoare de cinci milioane de euro, de la zona Valea Cerbului-Gura Diham (proiectul Omu), pentru zona Valea Alba-Calinderu”. (Evenimentul Zilei, 13 octombrie)

In acelasi context, presa a semnalat acuzatiile aduse lui Virgil Teodorescu, consilierul lui serban Mihailescu:

„El (Octavian Ionescu, n.r.) a reclamat o spaga pretinsa de consilierul SGG Virgil Teodorescu, in valoare de doua milioane de dolari, una data cu taraita de aproximativ 95 de mii de dolari”. (www.alpinet.org)

Ioan Rus

– „Actiunea Populara a solicitat demiterea lui Ioan Rus, ministrul administratiei si internelor. Anuntata printr-un comunicat oficial (…) aceasta cerere este motivata prin faptul ca Ioan Rus ar fi ascuns in declaratia de interese numele firmei la care este actionar si care are contracte cu statul roman si beneficiaza de fonduri europene” .(Evenimentul Zilei, 27 octombrie)