Moare lumea, pe capete, de „dragul“ lui SOV

Chestorul-şef de poliţie Dan Valentin Fătuloiu a lansat acuzaţii extrem de grave la adresa afaceristului gălăţean Cătălin Chelu, sugerând că ar face parte dintr-o grupare mafiotă implicată în asasinarea unor persoane incomode. Poliţistul a dat şi două exemple de persoane care au decedat în condiţii suspecte: una ca urmare a unui accident rutier, iar alta după ce a căzut de la etajul 8 al unei clădiri. Concret, Fătuloiu a declarat că are informaţii despre o anume „Luminiţa“, care era folosită ca interpus („săgeată“) în operaţiunile de privatizare a unor societăţi şi apoi de falimentare a acestora, în folosul lui Cătălin Chelu şi a partenerilor lui. Chestorul-şef a spus că femeia a murit în condiţii suspecte, într-un accident rutier, după ce a ieşit de la o şedinţă a Consiliului de Administraţie a uneia din firmele lui Chelu.

În presă au apărut deja informaţii despre o anume Luminiţa Toader, care ar fi fost vicepreşedinte la SIF Muntenia (societate unde Chelu a deţinut mai multe acţiuni decât îi permitea legea) şi care ar fi decedat în urma unui accident de circulaţie. Fătuloiu a mai afirmat că grupările de tipul celei din care face parte Chelu ar acţiona inclusiv prin desfacerea furtunului de frână al maşinii, pentru a provoca un accident rutier. De asemenea, a mai adăugat chestorul-şef, mai există suspiciuni de acelaşi tip şi în cazul unui bărbat care s-a aruncat de la etajul 8 al unei clădiri, persoană care avea legături de afaceri cu Cătălin Chelu. Acest gen de fapte, a accentuat Fătuloiu, ar fi specifice unui grup mafiot care „foloseşte mijloace dure“.
Acuzaţiile aduse astfel lui Cătălin Chelu, cum că ar fi membrul unui grup implicat în comandarea unor asasinate, sunt inedite şi de o mare gravitate cu atåt mai mult cu cåt vin de la vårful poliţiei romåne.
Există elemente care să confirme trecerea de la ameninţare şi şantaj la asasinat? Dacă şeful poliţiei spune că există astfel de elemente, cu trimitere directă la grupul din care face parte Cătălin Chelu, atunci înseamnă că fenomenul crimei organizate e scăpat de sub control. Pe de altă parte, cum din grupul mafiot al lui Cătălin Chelu face parte şi Sorin Ovidiu Vîntu, în jurul căruia s-au aflat numeroase persoane care au decedat în condiţii suspecte, afirmaţiile lui Fătuloiu încep să capete un rost.

Moartea Valericăi Budeanu ridică mari semne de întrebare

Am arătat în numărul de ieri al ziarului nostru că legătura dintre Chelu şi Vîntu era o anume Doina Chirilă, un interpus/săgeată folosit de SOV pentru a-i controla afacerea gălăţeanului. Tot ieri am dezvăluit că persoana împuternicită de Chelu să-i reprezinte interesele în relaţia cu „săgeata“ lui Vîntu era Valerica Budeanu, unul dintre administratorii firmei Cony Sat SRL (actuala CCC Blue Telecom SA). Ei bine, aflăm că Valerica Budeanu a murit şi ea, în octombrie 2006, în urma unui accident de circulaţie. După ce, conform unor informaţii apărute în presă, fusese la poliţie să dea informaţii despre abuzuri comise de Chelu. Ea a pierdut controlul volanului, pe o şosea din Brăila, a intrat într-un copac şi a decedat pe loc. Şi ea venea tot dintr-o şedinţă a Consiliului de Administraţie a societăţii Mecanică Rotes SA din Tårgovişte, controlată de Cătălin Chelu.

Vîntu – suspectat de comandarea unor asasinate

Că grupul din care face parte tandemul Chelu – Vîntu este unul de tip mafiot care foloseşte „mijloace dure“, asta este deja un truism. Dincolo de tipul afacerilor derulate de-a lungul anilor de către membrii grupului, care merg de la banala buzunărire a fraierului (vezi cazul FNI), la preluarea ilegală a unor părţi importante din economia naţională (vezi cazul SIF-urilor), Vîntu a fost şi el suspectat de comandarea unor asasinate. Unele au fost nereuşite, dacă ne amintim de cazul Cătălin Harnagea sau Dan Fischer, iar altele au rămas şi astăzi cu mari semne de întrebare, dacă ne amintim de Camenco Petrovici, Luminiţa Şega, Gabriel Tisler, Mihai Ţirigan sau Ioan Bara, persoane decedate în condiţii extrem de dubioase şi care au avut, toate fără excepţie, legături cu grupul de interese Chelu – Vîntu.

Camenco Petrovici a murit de stres

El este cel care a semnat celebrul contract de fidejusiune-cauţiune prin care CEC devenea garant pentru FNI. Principal inculpat în procesul FNI, alături de Ioana Maria Vlas şi alţii, Camenco Petrovici avea să ia cu el în mormånt secretul modului în care a fost forţat să semneze acel contract care, dincolo de aducerea unei credibilităţi sporite escrocheriei lui SOV, venea şi cu o infuzie de capital de 300 miliarde de lei, bani care aveau să umfle apoi conturile lui SOV şi ale altor „săgeţi“ folosite de el. Petrovici a murit în urma unui atac cerebral, prin 2005, ca urmare a stresului.

Gabriel Tisler a făcut atac cerebral

În aceeaşi categorie cu Petrovici poate fi inclus şi Gabriel Tisler, fost director în Banca Agricolă, pus sub învinuire, alături de Vîntu şi de Liviu Istrate (fost preşedinte al Băncii Agricole), pentru săvårşirea unor infracţiuni în urma cărora Banca Agricolă a fost prejudiciată cu peste 94 miliarde de lei. Dosarul, coordonat de procurorul Luminiţa Şega, prezenta modul în care Vîntu, în complicitate cu Istrate şi Tisler, a ţepuit Banca Agricola. Pe parcursul cercetării penale, Tisler a făcut un accident vascular şi a decedat înainte să fie trimis în instanţă.

Luminiţa Şega a fost otrăvită

Cea mai cumplită moarte a avut-o procurorul Luminiţa Şega, magistratul care a extins cercetările şi asupra lui Sorin Ovidiu Vîntu în cazul FNI. În 2003, Luminiţa Şega a formulat şase capete de acuzare împotriva lui Vîntu, ele fiind „instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, uz de fals, fals în declaraţii, instigare la înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată şi spălare de bani“. Grupul mafiot controlat de Vîntu a reuşit totuşi să o scoată pe Şega din dosar şi să o înlocuiască rapid cu un membru disciplinat al grupării, procurorul de casă al lui Vîntu, Irinel Păun. Acesta este cel care l-a spălat pe SOV de acuzaţiile formulate de Luminiţa Şega şi, după un adevărat tur de forţă în care a făcut două rechizitorii în aceeaşi zi, l-a scos pe Vîntu din chingi pe motiv că avea o bubă la picior. De la acuzaţii care, dovedite, l-ar fi trimis pe Vîntu pentru 20 de ani în spatele gratiilor, preşul Irinel Păun l-a cadorisit pe SOV cu acuzaţii care abia dacă atingeau trei ani, dar care aveau să rămånă ulterior fără obiect. Un an mai tårziu, Luminiţa Şega se îmbolnăveşte grav de o boală necunoscută, care a debutat cu dureri groaznice de cap, boală al cărei diagnostic n-a putut fi aflat pånă la sfårşitul lui iulie 2006, cånd a decedat. Ulterior, s-a constatat că ea fusese victima unei otrăviri lente cu aluminiu (inoxicaţie aluminică) însoţită de autodistrugerea progresivă a creierului. Rezolvase, în perioada 1997-2004, numeroase dosare privind mafia economico-financiară.

Ioan Bara s-a spânzurat în plină anchetă a DNA

Ioan Bara, fostul director al Regionalei de Poştă Braşov şi fost acţionar la Postcom, a fost găsit spånzurat la începutul lui 2008. El fusese un apropiat al tandemului Maricel Păcuraru – Mihai Toader, doi dintre cei vizaţi în scandalul Poşta Romånă, caz instrumentat de DNA. Bara era deja cercetat de procurori pentru modul în care se implicase în căpuşarea Poştei. Grupul din care făcea parte era inclus în grupul Chelu -Vîntu, gălăţeanul Maricel Păcuraru fiind cunoscut şi el ca o „săgeată“ a lui Sorin Ovidiu Vîntu, un interpus folosit inclusiv în controlul ziarului „Gardianul“, din 2006. De altfel, înfiinţarea societăţii Postcom s-a făcut în scopul căpuşării CNPR, condusă atunci de Mihai Toader, iar marile tunuri trase de membrii grupării, prin intermediul acestei căpuşe controlate de Păcuraru, au fost prezentate pe larg în cotidianul nostru. Ioan Bara, director în CNPR, dar şi în Postcom, n-a mai rezistat nici el stresului provocat de procurori şi s-a spånzurat. Cel puţin asta este varianta oficială.