Traian Băsescu

Contractul de 800 milioane de dolari pentru securizarea graniţelor României acordat de Guvernul Năstase concernului european EADS a intrat în atenţia oficialilor americani de la Bucureşti. Ei au discutat cu autorităţile române despre corectitudinea acestei afaceri.

Într-o telegramă WikiLeaks din 2005, publicată de kamikazeonline.ro se face referire atât la compania americană Bechtel cât şi la contractul încheiat de România cu concernul european EADS. Americanii ar fi intervenit pe lângă Traian Băsescu şi Călin Popescu-Tăriceanu pentru a grăbi plăţile către Bechtel:

„Noul guvern s-a mişcat încet în ceea ce priveşte obligaţiile contractuale cu firme americane şi contractele de privatizare defectuoase puse în aplicare de fostul guvern, contracte care au dezavantajat clar cumpărătorii americani. Cel mai mare proiect câştigat vreodată de o firmă americană în această ţară a suferit ulterior ample modificări contractuale şi plăţi întârziate. În aceste condiţii, proiectul de infrastructură, de 2,5 miliarde dolari, al Bechtel, care leagă sudul si centrul României de graniţa cu Ungaria, a fost aproape de a fi anulat, timp de mai multe luni. Deşi 90 milioane de dolari au fost plătiţi, Bechtel are încă de recuperat sume mari pentru munca deja realizată. Pe latura pozitivă, un contract privind supravegherea graniţelor acordat EADS, şi care valorează 800 milioane de dolari, este, de asemenea, atent supravegheat. Preşedintele Băsescu i-a explicat recent însărcinatului cu afaceri că acest contract este corupt şi aproape în întregime inutil”, se arată în telegrame. Diplomaţii americani notează că aveau, la rândul lor, aceleaşi bănuieli.

Băsescu, şi contra, şi pro Bechtel

Reprezentanţii SUA la Bucureşti le transmit şefilor de la Washington că noul preşedinte al României, ajuns la putere în urma alegerilor din 2004, şi-a schimbat poziţia faţă de proiectul autostrăzii Transilvania, pe care-l criticase în campania electorală. În acest context, Ambasada SUA îşi exprimă speranţa că intervenţiile sale pentru ca România să-şi respecte termenele de plată faţă de compania de construcţii vor avea şanse de succes, se arată în telegramele publicate de WikiLeaks.

„Băsescu e în general proamerican, totuşi asta nu l-a împiedicat să critice în timpul campaniei electorale contractul exclusiv de construcţie a autostrăzii acordat de guvernul PSD corporaţiei Bechtel”.

„Ambasada a lucrat timp de mai multe luni cu reprezentanţii Bechtel pentru a readuce proiectul pe şine. Dar, chiar când totul părea să meargă, Guvernul României a revenit la vechiul său obicei de a ignora cererile Bechtel de a se întâlni pentru a discuta proiectul, repetând vagi asigurări de plată care nu se materializează. Ambasada a sperat că o revigorare va avea lor după ce preşedintele Băsescu a vizitat Washingtonul în această primăvară, dând asigurări că va susţine proiectul.”

Tăriceanu: Bechtel, un contract bun, negociat de mâini murdare

Primul ministru Călin Popescu Tăriceanu a încercat să devină un „partener de valoare” al SUA, după cum au remarcat diplomaţii acestei ţări, în speranţa că astfel îşi va îmbunătăţii situaţia politică internă, tot mai şubrezită de criticile lui Traian Băsescu şi ale opoziţiei, se arată într-o altă telegramă a Ambasadei SUA, din 2005. Americanii remarcă că premierul oscilează între presiunile Uniunii Europene şi dorinţa de a da bine în ochii SUA.

„Secretarul adjunct SUA a apreciat grija pe care România o are faţă de Bechtel, contract care continuă să se lovească de opoziţia UE. De cum va administra România acest contract va depinde repu-taţia ţării printre potenţialii investitori americani. Tăriceanu a descris Bechtel ca un „contract bun” negociat de „mâinile mur-dare” ale guvernului anterior. Deoarece a fost acordat fără licitaţie, nu este eligibil pentru finanţări din partea Băncii Europeane de Investiţii. În plus, guvernul anterior a ignorat planurile UE pentru o autostradă care ar traversa România spre sud, diferită de ruta Bechtel, aşa numitul Coridor 4. (…)El s-a arătat îngrijorat de faptul că România nu va fi capabilă să obţină finanţare atât pentru Bechtel, cât şi pentru Coridorul 4. Tăriceanu a spus că în calitate de viitor stat european, România trebuie să ţină cont de priorităţile UE. El şi-a exprimat speranţa că guvernul va fi capabil să facă un plan să continue cu Bechtel, dar nu era sigur”.

„Cât priveşte autostrada Transilvania, Tăriceanu a manifestat o atitudine mai pozitivă decât în vizitele anterioare, invitându-l pe ambasadorul american să viziteze şantierul Bechtel în iunie. El l-a asigurat pe ambasador că problemele la acest contract au rămas în trecut şi a spus că recunoaşte importanţa proiectului de infrastructură şi nevoia de a respecta angajamentele contractuale, inclusiv plata la timp”, precizează o altă telegramă a Ambasadei SUA la Bucureşti.

„Tăriceanu a descris performanţele Bechtel în construcţia autostrăzii ca pe o mare problemă. El a spus că s-a aşteptat ca Bechtel să aibă capacitatea de a duce proiectul la îndeplinire, dar s-a plâns că acum nu este capabilă să termine proiectul conform termenelor negociate. El a precizat că nu exclude posibilitatea de a anula contractul şi de a scoate proiectul pentru autostradă la o nouă licitaţie. Ambasadorul s-a arătat surprins, pentru că a discutat recent cu directorul de proiect al Bechtel, care l-a asigurat că este „la 105% faţă de unde doreau să fie în acel moment”. Primul ministru a explicat că are un interes politic pentru ca lucrul să fie terminat în parametrii prevăzuţi, că România are banii pentru aceasta, dar Bechtel nu arăta nici un progres”.

„Tăriceanu încearcă să pună relaţiile noastre economice pe o bază solidă şi doreşte astfel să îşi crească imaginea de partener de valoare al SUA. El ar putea fi influenţat, în parte, de dorinţa de a-şi îmbunătăţi poziţia sa politică, din moment ce se loveşte de critici tot mai aprige din partea preşedintelui Băsescu şi ale opoziţiei cu privire la perfor-manţele sale guvernamentale.”

Un milard de euro, fără licitaţie

Scandalul EADS a izbucnit în 2004, când Guvernul României a oferit, fără licitaţie, un contract pentru securizarea graniţelor ţării concernului european cu acelaşi nume. Valoarea înţelegerii era de aproximativ un miliard de euro şi prevedea furnizarea de instrumente şi logistică pentru supravegherea frontierei României şi modernizarea de elicoptere, nave maritime şi echipamentelor poliţiştilor de frontieră, în vederea aderării la UE. Afacerea a stârnit inclusiv nemulţumirea Uniunii Europene, care a cerut lămuriri Guvernului legat de faptul că acest contract a fost acordat fără licitaţie.