Medicului Adrian Murea, chirurg la Spitalul de Urgenţă „Profesor doctor Dimitrie Gerota” (spital ce aparţine poliţiştilor),  este un excelent exemplu despre cum un escroc poate scăpa foarte uşor fără nicio pedeapsă în România, deşi a furat, a falsificat documente şi a înşelat o mulţime de oameni. Înfipt bine în sistem şi protejat de acesta, doctorul Murea continuă să opereze şi acum în Spitalul MAI, la aproape un deceniu după ce a săvârşit primele sale ilegalităţi.

Cel supranumit „Doctorul Moarte” din cauza pacienţilor care mureau în timp ce se aflau în grija lui (şi care fuseseră folosiţi înainte în reţeaua sa de escrocherii), este fiul lui Victor Murea, fost ministru al Petrolului şi al Gazelor pe timpul comunismului, ulterior prefect de Buzău şi primar de Târgu-Jiu. Apropiat al lui Ion Iliescu, Victor Murea a murit în 2001. El a fost, se pare cel care şi-a iniţiat fiul în escrocheriile imobiliare, fiindcă a luat cu japca mai multe imobile din centrul municipiului Târgu-Jiu, ajutat de fosta lui secretară, Florica, viitoarea mamă vitregă a “Doctorului Moarte”.

Aşadar, comisarul Adrian Murea s-a specializat în furtul de case, folosindu-se de identitatea unor pacienţi de-ai săi bolnavi de cancer în stadiu terminal, despre care ştia deci că nu mai au mult de trăit şi că nu vor apuca să afle cum au fost implicaţi fără voia lor într-o escrocherie.

Pacienţii bolnavi de cancer, marionete în jocul murdar al colonelului

Modul în care opera Adrian Murea pare complicat la prima vedere, dar de fapt era foarte simplu. În urmă cu vreo zece ani, patru moştenitori cu domiciliul în străinătate au redobândit un imobil în centrul Bucureştiului (la adresa Şoseaua Kiseleff nr. 39). Era vorba de o clădire formată din trei corpuri ce avea şi un teren de 4.000 de metri pătraţi.

În 2002 a intrat pe fir chirurgul MAI, care avea în grijă la spital un bătrân de 75 de ani, bolnav de cancer, pe numele său Ştefan Gavrilă. Alături de complicii săi, Murea a falsificat o procură potrivit căreia Gavrilă fusese împuternicit de cei patru moştenitori să acţioneze ca intermediar şi să vândă imobilul din Kiseleff în numele lor. Se susţinea că împuternicirea notarială fusese emisă pe numele lui Gavrilă de Shelly Schwartz, un notar public american din California.

Pe baza procurii, Gavrilă a vândut locuinţa (de fapt, escrocii au vândut folosindu-se de identitatea sa) unei firme numite Hardincom 2000 SRL, reprezentată de irakianul Ihab F. Abed. În aceeaşi zi, notarul Livia Alexandru a parafat această tranzacţie şi încă una, prin care proprietatea a fost vândută mai departe lui Joseph Stark.

Dar procura în baza căreia s-au realizat toate aceste tranzacţii era falsă. În primul rând, nu exista un notar cu acest nume în SUA, iar în al doilea rând nici unul dintre moştenitori nu fusese pe teritoriul SUA la data întocmirii procurii. Bătrânul Gavrilă a murit la două săptămâni după tranzacţie. În tot acest timp, el a stat numai în spital deoarece nu era în stare să plece. Aşadar, nu avea cum să ajungă în biroul notarului Livia Alexandru pentru a intermedia o vânzare între moştenitori şi irakian.

Secretul succesului: notarii fictivi din America

Într-o altă escrocherie, neavând probabil niciun pacient muribund în grijă în acea perioadă, doctorul Murea s-a folosit de el însuşi pentru a intermedia o tranzacţie dubioasă. Pe scurt, Graziela Wagner, cetăţean american de origine română, i-a vândut Doinei Dumitrescu (o complice a lui Murea) un imobil din Bucureşti (strada Emanoil Porumbaru nr. 75). Nimic nu pare în neregulă, însă Wagner nu a vrut niciodată să îşi vândă proprietatea.

Împuternicitul care a vândut casa în numele lui Wagner a fost de această dată chiar Adrian Murea, care ar fi fost împuternicit pe baza unei procuri date în faţa notarului Antonio Martinez din New York. Dar şi acest document era un fals deoarece nici acest notar nu exista. Pentru a legaliza această ilegalitate, Murea a apelat tot la notarul Livia Alexandru, care a autentificat contractul prin care Wagner îi vindea imobilul lui Dumitrescu pentru suma de patru miliarde de lei vechi.

La fel de halucinantă este şi povestea domnului Dragoş Rişcanu din Constanţa, proprietar al unei case cu teren în Bucureşti (780 de metri pătraţi) în care a locuit scriitorul Mihail Sadoveanu (strada Barbu Delavrancea nr. 47). Murea a pus ochii pe locuinţă, dorinţa sa fiind să îşi amenajeze acolo o clinică.

În anul 2003, când a vrut să-şi plătească impozitul pe locuinţă, Rişcanu a aflat cu stupoare că imobilul nu-i mai aparţine. I s-a adus la cunoştinţă că îi vânduse casa colonelului Adrian Murea, care devenise astfel proprietarul imobilului. Vânzarea, făcută prin intermediul unui împuternicit, fusese autentificată la un birou notarial din Bucureşti. Bineînţeles, la Livia Alexandru.

Rişcanu a aflat că, în 2002, în SUA, l-a mandatat pe un anume Ştefan Macovei să îi vândă casa din Bucureşti. Însă omul nu auzise în viaţa lui de acest Macovei. Pretinsa semnătură a proprietarului Rişcanu, de pe împuternicire, era falsă, la fel şi cea a lui Ştefan Macovei. Mai mult, în Statele Unite nu exista un notar cu numele Helene Nilson (cea care ar fi autentificat împuternicirea).

Aşa cum „Doctorul Moarte” s-a folosit de Ştefan Gavrilă, el a profitat şi de acest Macovei, fost cadru activ în MAI şi internat la Spitalul „Gerota” ca pacient al său. O dovadă în plus pentru vinovăţia lui Murea este că bătrânul Macovei, bolnav şi el de cancer, era aproape inconştient în perioada în care s-a realizat tranzacţia, şi nu ar fi putut să se ducă până la biroul notarial al Liviei Alexandru. La două săptămâni după ce escrocii au realizat şi acest furt, bătrânul a murit.

Adrian Murea, „spălat” de procurori

Deşi păgubitul Rişcanu a atenţionat Poliţia şi Parchetul în legătură cu escocheria, Murea a reuşit să îşi înregistreze imobilul din strada Delavrancea pe numele său. Familia defunctului Macovei a depus plângere penală împotriva doctorului Murea, însă ulterior şi-a retras-o. În toate dosarele penale sau civile prin care Dragoş Rişcanu a încearcat să redevină proprietarul propriului imobil s-au dispus amânări astfel încât cauza să rămână în suspendare.

Camera Notarilor Publici a ajuns la concluzia că Livia Alexandru nu este vinovată. Iar procurorul care s-a ocupat de caz, Alexandra Mihaela Sinc, a reuşit să o scape foarte elegant, motivând că Ministerul Justiţiei nu şi-ar fi dat avizul pentru trimiterea ei în judecată. Despre Adrian Murea, Sinc a scris în rezoluţie că nu a reuşit să stabilească exact contribuţia lui la toată această poveste. Aşa că a dispus neînceperea urmăririi penale.

Singurul trimis în judecată, care a şi ajuns după gratii unde execută o pedeapsă de zece ani, a fost Joseph Stark, în locuinţa căruia s-a găsit în timpul percheziţiei o ştampilă cu impresiuni similare celei aplicate pe documentul care îl împuternicea pe Macovei, alături de paşapoarte, împuterniciri notariale falsificate şi alte documente. Deşi Macovei a fost chiar pacientul lui Murea, iar medicul MAI este cel care a pus mâna pe locuinţă, procurorul de caz nu a reuşit să vadă legătura între Stark, ştampilă şi Murea, aşa că l-a scos basma curată pe acesta din urmă.

Se pare că în afară de capii reţelei – precum Murea şi Stark, din gruparea infracţională mai făceau parte multe alte persoane, peste 100. În total, mafia pusese ochii pe 115 imobile.

De la case la maşini de lux

Adrian Murea nu s-a ocupat numai de escrocherii imobiliare, ci şi de furt de maşini. Începând cu anul 1998, medicul a avut o relaţie amoroasă cu Nicoleta Mirela Nunweiler, fiica celebrului fotbalist român Lică Nunweiler. În 2002, medicul i-a spus iubitei sale că Mercedesul E Classe al tatălui său, pe care îl conducea şi Murea, a fost furat. Apoi s-a despărţit de iubita sa, dând-o afară din casă. Într-adevăr, automobilul fusese furat. Chiar de Murea.

La trei luni de la dispariţia automobilului cu numărul de înmatriculare B-74-NEC, a apărut un act notarial, autentificat la faimoasa Livia Alexandru, prin care Lică Nunweiler i-ar fi vândut Mercedesul chiar medicului-colonel. Maşina a fost înmatriculată cu numarul B-90-AVM (Adrian Victor Murea).

Dincolo de faptul că fostul fotbalist nu semnase nimic, la data întocmirii aşa-zisului contract de vânzare-cumpărare, el se afla internat la Spitalul de Urgenţă Floreasca, în urma unei crize de colică renală. Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi cel al Tribunalului Bucureşti au considerat însă că nu există suficiente probe pentru declanşarea urmării penale împotriva lui Murea.

Afaceri cu Doru Buşcu-Ioana Moldovan

Apartamentul în care Murea a trăit alături de Nicoleta Nunweiler se afla în cartierul Dorobanţi, pe strada Intrarea Aviator Theodor Iliescu nr. 72. După despărţirea de iubită, Adrian Murea a făcut  schimb de locuinţă cu soţii Doru Buşcu – Ioana Moldovan. Pentru cele două camere din Intrarea Aviator Theodor Iliescu a primit alte trei camere, plătind şi un bonus de 15.000 de euro. Moldovan voia apartamentul lui Murea deoarece ea mai cumpărase unul în acelaşi imobil.

O anchetă care nu se mai termină

Din cauza numeroaselor controverse din jurul numelui său, Adrian Murea a fost verificat de reprezentanţi ai Corpului de Control al MAI. Toate verificările au avut ca rezultat final că doctorul Adrian Murea „nu a comis abateri de la deontologia profesională, îndeplinindu-şi sarcinile de
serviciu conform reglementărilor interne în vigoare”.

În ianuarie 2006, escrocheriile încâlcite puse la cale de Adrian Murea au ajuns şi la DNA. Doi ani mai târziu, la sfârşitul lui 2008, Murea a fost pus sub învinuire de procurorii DNA pentru seria de escrocherii imobiliare. Prejudiciul era estimat la peste un milion de euro. Au trecut însă mai bine de trei ani de-atunci şi dosarul zace şi acum prin vreun sertar prăfuit.

Murea a considerat mereu că nu a făcut nimic ilegal, că este total nevinovat şi că totul i se trage de la faptul că a vrut să cumpere o casă pentru a face o clinică.