Contractele pentru licenţe au fost suplimentate de patru ori în ani electorali, pe final de mandate. Banii – folosiţi pentru promovare politică în media

Reţeta folosită pentru spălarea banilor guvernamentali a fost furnizată, conform informaţiilor Sursa Zilei, de acelaşi consultant în offshore-uri, Laszlo Gyorgy KISS, judecat alături de lotul Vîntu-Luca în dosarele delapidării Petromservice.

Un indiciu pentru această ipoteză de anchetă îl reprezintă un virament de 20 de milioane de euro către firma patronată de Nicolae „Niro” Dumitru, vechiul partener de afaceri al lui Dorin Cocoș și al Elenei Udrea. Astfel, Niro Investment a încasat banii în ajunul renegocierii contractului pentru licenţe educaţionale din 2009. O mare parte din acești bani a ajuns în conturile unor firme care editează cotidiene de mare tiraj.

În realitate, statul român ar fi încheiat, începând din 2004, contracte dezavantajoase ca urmare a „influenţei exercitate de anumite persoane asupra membrilor Guvernului”. Statul român a închiriat licenţe pe care Fujitsu le-a cumpărat la 65% din preţul oferit preferenţial de Microsoft direct statului român.

Personajul cheie al anchetei îl reprezintă omul de afaceri Claudiu Florică, primul angajat şi director al Fujitsu Technologies Solutions (în România), negociator pentru EADS şi directorul al celor două companii care au prelungit, pe mână scurtă, contractele de licenţiere din 2009. Din aprilie 2014, Microsoft a notificat Guvernul României că încetează să mai acorde suport pentru licenţele operaţionale până acum. O comisie interministerială reanalizează oportunitatea unui nou parteneriat strategic între Guvernul României şi corporaţia Microsoft.

Procurorul care instrumentează acest complex dosar privind informatizarea şi securizarea României, Mihaela Iorga Moraru, i-a citat, ca martori, pe toţi angajaţii Microsoft, Fujitsu Technology Solutions, EADS, pe politicienii implicaţi în semnarea şi adiţionarea contractelor, precum şi pe mai mulţi oameni de afaceri care ar fi acţionat ca şi „curele de transmisie” între corporaţiile internaţionale şi demnitari. De declaraţiile pe care martorii le fac în săptămânile următoare depinde punerea lor sub acuzare, întrucât baza anchetei este reprezentată de o expertiză financiară care reconstituie circuitele economice din jurul a patru contracte guvernamentale. Sursa Zilei a aflat că procurorii se bazează deja pe mai multe denunţuri care trasează acelaşi cerc de decizie repezentat guvernamental de Adrian Năstase (fost premier), Remus Truică (şef de cabinet ), Eugen Bejinariu (şeful SGG), Dan Nica (ministrul Comunicaţiilor), Mihai Tănăsescu (ministrul Finanţelor). Schema s-a perpetuat şi în guvernarea Alienţei D.A., precum şi în mandatul fostului premier Emil Boc, până în 2009, când Ministerul Educaţiei a primit mandat să-şi negocieze singur licenţele educaţionale prin semnătura mai multor miniştrii ai comunicaţiilor de la Gabriel Sandu, la Karoly Borbely.

Negocierile pentru un contract de licenţă Microsoft între Fujitsu şi Guvernul României a fost iniţiat încă din 2003. Finanţarea a fost asigurată de FTS prin Banca Naţională a Germaniei WESTLB (Western German State Bank).  Banca omului de afaceri Ion Ţiriac a intermediat finanţarea pentru partea română.

Din documentele intrate în posesia Sursa Zilei, rezultă că Guvernele care s-au succedat din 2002 şi până acum în România nu au făcut negocieri sau licitaţii transparente pentru contractarea de servicii IT, ci au adiţionat un contract cu  Fujitsu Tehnology Solutions (FTS) încheiat în 2004, după o consultanţă cumpărată cu 22,7 milioane de dolari de la o firmă care s-a dizolvat înainte să presteze vreun serviciu.

Cu un an înainte de dizolvarea Profinet, în 2006, FTS a subcontractat de la EADS livrarea unui Sistem Integrat pentru Securitatea Frontierei de Stat a României în cadrul contractului pe care EADS îl încheiase cu Guvernul român. Documentele salvate din istoricul comunicărilor Fujitsu arată că fostul director al companiei (Claudiu Florică) a fost cel care a iniţiat colaborarea, încă din 2004, printr-o scrisoare de intenţie pentru a furniza servicii EADS-ului. EADS-ul a plătit ÎN AVANS 4 milioane de euro plus tva pentru a obţine contractul cu guvernul român. Abia în decembrie 2009, după un scandal intern,  FTS şi EADS au recunoscut, printr-un act adiţional, să deducă preţul bunurilor şi serviciilor prestate din acest avans.

Culmea consultanţei! FTS a consultat pentru Microsoft, fiind „consultat”, la rându-i, de 9 off-shoruri. DNA consideră ca banii „sifonaţi” au reprezentat mita

Fujitsu a subcontractat în 2004 consultanţă pentru a obţine contractul cu EADS, intermediari fiind firmele Profinet Aktiengesellschaft şi Gessa Advisory B.V. cu 2 milioane, respectiv 280.000 de euro. Cele două contracte au fost apoi reziliate în 2006.

Conform anchetatorilor austrieci, licenţele Microsoft transmise de FTS Guvernului (Ministerul Comunicaţiilor şi Ministerul Educaţiei) au fost obţinute de Scoop Computers SRL contra sumei de 7,5 milioane $.

Pentru că Profinet Aktiengesellschaft nu avea reprezentanţă în România (conform scrisorii de intenţie),  a subcontractat serviciile de 15,6 milioane + 7,2 milioane către Netconsulting SRL, D.I.M. Soft SRL (administrată din 2009 de Claudiu Florică, directorul Fujitsu la încheierea contractelor cu Guvernul României şi Profinet) şi Radix Company, cumpărată de NESS România, condusă din 2010 de Dragoş Nicolaescu, fost director Fujitsu România care l-a succedat în această funcție pe Florică.

 

Agenda contractelor pentru infromatizarea României, reconstituită online

• 17 septembrie 2003 – scrisoare de intenţie semnată de DAN NICA (ptr Ministerul Comunicaţiilor) şi Steve Ballmer (CEO Microsoft Corporation) preţ special pentru guverne, România se obliga să fie licenţiată regulamentar
• 15 aprilie 2004 Eugen Bejinariu, Secretariatul General al Guvernului semnează cu Markus Dekan şi Mazinger contractul pentru livrarea drepturilor neexclusive, timp de 5 ani, pentru 47.510 licenţeneprecizate prin Fujitsu, preţul 54.567.465 plătit în Promisory Notes
• 16 martie 2004 Claudiu Florica (atunci director FTS România) transmite un mail lui Malinowski, Mores şi Mazinger în care a scris “am fost capabili să evităm definirea acestor servicii în contractul de licenţă”
• 29 decembrie 2003 cu 3 luni ÎNAINTE de încheierea contractului de licenţă între Fujitsu şi Ministerul Comunicaţiilor, Fujitsu a încheiat un contract de “consultanţă şi servicii” cu Profinet
• Finanţarea pentru contractul de licenţă a fost pregătit de WESTLB AG Londra şi a fost sprijinită de nouă promisory notes până la conucernţa sumei 54.567.465 emise de Guvernul României CONTRADICŢIE De ce a fost WESTLB Londra partener contractual când un mail din 21 aprilie 2004 confirmă că BCR a transmis Promissoriz Notes către Deutche Bank Viena, unde Fujitsu avea deschis contul.
• 22 aprilie 2004 Din Letter of Irrevocable Instructions de la BCR către Deutsche bank rezultă că promissory notes au fost semnate de Eugen Bejinariu şi Doina Petrache (în calitate de director)  + formular de confirmare de recepţe ataşat în alb urma să certifice după semnare accesul la licente si primirea KITULUI de instalare
• 4 mai 2004 Fujitsu a emis instrucţiuni de plată către WESTLB pentru achitarea sumei de 43.568.900 euro către Deutsche Bank Viena
• 11 mai 2004 Fujitsu a achitat 15,6 milioane euro către Profinet, într-un cont deschis la Bank Leu ltd, Zurich, Elveţia
• 3 noiembrie 2004 Fujitsu a încheiat Actul Adiţional nr 1. Nu au fost precizate prestaţiile ce urmau să fie realizate 19.370.500 euro. Semnatari – Eugen Bejinariu, garanţie Mihai Nicolae Tănăsescu (ministrul Finanţelor) / Mazinger şi Malinowski extinderea contractului cu 106.800 licenţe suplimentare pentru Microsoft Educational Products, tot pentru o perioadă de 5 ani, finanţată tot prin WESTLB. Contractul era considerat îndeplinit după Guvernul român avea acces la licenţe, fiind livrate 200 de kituri de instalare, conform semnăturii Danielei Bolea de pe certificatul de recepţie. Licenţele au fost puse la dispoziţie de Scoop Computers SRL contra sumei de 7.554.026 euro. Fluxul banilor este acelaşi “nu este contul obişnuit de pe actele comerciale” se arăta într-o adresă a unui angajat din Fujitsu. Şi la fel, în 30 noiembrie 2004, în contul de la Bank Leu al Profinet sunt virate 7,2 milioane de euro  
• 26 februarie 2008 – Fujitsu, Rom Aval şi casa de avocatură Boştină&Associates au intrat în negocieri cu Guvernul pentru suplimentarea licenţelor
• 27 februarie 2008 – Dragoş Nicolaescu, noul director Fujitsu România, îşi informează superiorii despre valoarea noului contract cu Ministerul Comunicaţiilor 26.172.156 dolari. Mailurile arată că aveau probleme cu urmărirea facturilor (noul buget nu permitea utilizarea cambiilor)
• 20 iunie 2008 Fujitsu semnează Actul adiţional nr 2 repretentant Ministerul Comunicaţiilor Karoly Borbely, Fujitsu se obliga să livreze 39.385 licenţe la preţul de 26.172.156 dolari sub forma a 28 de kituri de instralare
• 1 octombrie 2008 Este încheiat Actul Adiţional nr 3  semnat de K. Borbely şi Malinowski/Mazinger a motivat modificarea actului adiţional nr 2 cu TVA-ul care trebuia achitat 4.972.709 dolari. Nu au fost specificate alte servicii astfel încât la data de 1 octombrie 2008 a fost emisă factura de 31.144.865 dolari. K. Borbely semnează în aceeaşi zi certificatul de recepţie pentru cele 28 de presupuse kituri de instalare. Chiar dacă se negocia de cinci luni factoringul, în 20 octombrie 2008 Mazinger şi Malinovski îşi trimiteau mailuri de îngrijorare pentru întârzierea negocierilor pentru finanţarea pe care urma să o facă UNICREDIT. Mazinger recunoştea că întârzierea punea în pericol suplimentarea cu 15-20 de milioane de dolari a licenţelor pentru luna următoare. Pe 7 ianuarie 2009 Fujitsu semnează transferul pretenţiilor de la Ministerul Comunicaţiilor, pentru 31.144.865 dolari la Unicredit care taxează operaţiunea cu 515.707 dolari
• 18 septembrie 2008 Subcontractare Collina pentru Fujitsu România
• ACT ADIŢIONAL NR 4 25 noiembrie 2008 s-a încheiat al patrulea act adiţional. Contractul este semnat de Borbely în numele Guvernului şi de Malinovsky şi Matzinger pentru FTS. Obiectul: punerea la dispoziţie a 63.779 de licenţe pentru utilizarea produselor software Microsoft 2007-2009. Valoarea 26.725.491 Dolari + 4.267.095 trebuia achitat în rate până cel târziu la 30.11.2009. După 10 zile TFS trebuia să trimită confirmare cu privire la dreptul de utilizare a 19 kituri. UN CERTFICAT DE RECEPŢIE a fost semnat imediat (aceeaşi zi 25.11.2008) de Borbely (ptr MCSI) şi Nicolaescu (ptr FTS). Contractul nr 4 nu mai este finanţat, întrucât condiţiile UNICREDIT nu erau acceptate de către Guvern, întrucât banca a vrut să împartă o cotă mai mare de risc cu FTS-ul. Asta în condiţiile în care Unicredit nu primise banii de la Guvern nici pentru actele adiţionale 2 şi 3. Guvernul a achitat restanţele, mai puţin cele 26,7 milioane dolari pentru actul adiţional 4. Pe 2 decembrie 2010 FTS România a anulat factura.