Conexiunile procurorilor DNA se apropie de descoperirile din informaţiile prezentate în iarnă de mine în EPISODUL I din investigaţiile care mi-au fost cenzurate de presa mainstream (care la acel moment au făcut doi redactori şefi de publicaţii respectabile să bage capul în nisip şi să se facă că ele nu există), în care arătam conexiunile din jurul lui Victor Ponta. Mai exact, demonstram legăturile dintre o salbă de firme offshore şi premierul Victor Ponta, Dumitru Nicolae (alias NIRO), Ilie Sârbu şi Elena Udrea şi Dorin Cocoş.

Iată un fragment din referatul procurorilor DNA

Astfel, din contul Fujitsu Siemens Computers a fost plătită în contul firmei Profinet, suma de circa 20.000.000 USD. Din contul firmei Profinet, pe care erau împuterniciţi Stan Dragoş Şerban, Thomas Heinstchel şi Dinu Pescariu, au fost efectuate plăţi către Slytherin Marketing Ltd, iar de aici către următoarele firme/persoane:

Running Toatal Group Ltd. – firmă controlată de Nicolae Dumitru, circa 7.500.000 USD, 
Nero Invest – suma de 450.000 USD.
Menedil Associated SA – firmă controlată de Khalil Abi Chahine, circa 1.250.000 USD
Zonko Overseas Ltd. – firmă controlată de Dragoş Stan, circa 5.000.000 USD,
Atlantis AG – firmă controlată de Nicolae  Culacov, circa 900.000 USD.
Adrian Ujeniuc – 440.000 USD
Pescariu Dinu  – 3.200.000 USD.

Relevante în acest sens sunt următoarele declaraţii:

”Mai întâi am înfiinţat societatea Profinet Aktiengesselschaft (domiciliu fiscal în Liechtenstein) în care eram asociaţi eu, Dinu Pescariu şi Thomas Heinschel, societate care urma să primească în baza unui contract de Asistenţă Tehnică şi Consultanţă (negociat cu conducerea FSC Austria şi aprobat de FSC Austria şi FSC Germania) sumele de bani de la Fujitsu Siemens Austria, care la rândul ei primea sumele de bani de la Guvernul României. Dinu Pescariu a fost cooptat în Profinet la sugestia lui Khalil, omul prin care se păstra legătura cu Nicolae Dumitru (…) probabil pentru a garanta plata sumelor de bani către aceştia iar Thomas Heinstchel a fost cooptat ca urmare a bunelor relaţii pe care le avea în lumea bancherilor din Elveţia cât şi cu Fujitsu Austria.

Fac precizarea că eram la curent cu acţiunile lui Claudiu Florică prin care acesta convenise cu Dinu Pescariu şi Nicolae Dumitru şi Khalil plata unor sume de bani pentru influenţa exercitată asupra funcţionarilor publici.

După încheierea Contractului cu Guvernul României, FSC Austria a plătit în contul Profinet suma de 15.553.938 USD din care au fost direcţionaţi către Nicolare Culacov suam de 2.250.000 USD (…), către Nicolae Dumitru şi Khalil suma de 4.950.000 USD. Aceste sume au fost plătite cu titlu de trafic de influenţă.”

“În prima parte a anului 2004, Claudiu Florică a avut o întâlnire cu Alexandru Bittner care în perioada respectivă controla în numele şi pentru Adrian Năstase orice contract  de tehnică de calcul şi software cu Guvernul României şi ministerele sale, acestea solicitând un procent din respectivele contracte prin firmele off-shore pe care le controla, ca plată pentru obţinerea semnăturilor la nivelul primului – ministru, Adrian Năstase.

În urma întâlnirii lui  Claudiu Florică cu Alexandru Bittner sumele destinate  mitelor au crescut şi, ca urmare, managementul FSC a fost condiţionat să semneze o creştere a preţului contractului de servicii fictive cu Profinet de la 14 milioane dolari la 15,5 milioane dolari, sumă plătită de FSC integral. Toate serviciile din contractul FSC cu Profinet erau servicii fictive, contractul fiind folosit exclusiv pentru justificare scoaterii din FSC a sumelor de bani necesare  plăţii mitelor către persoanele implicate în decizia şi derularea contractului.”

Mai jos reproduc povestea pe care un cotidian central de maximă credibilitate mi-a cenzurat-o încă din aprilie 2013, text care mai apoi a fost refuzat de o revistă neaoşă, care se bucură de stimă şi credibilitate pe subiecte politice. Această poveste îl va pune pe premier în imposibilitatea de a mai nega legăturile intime cu gruparea şpăgii din Dosarul Microsoft. Se naşte întrebarea legitimă pe care Victor Ponta trebuie să o lămurească public (fiindcă îşi doreşte să fie cel mai public dintre români): Şi-a plătit pe bune apartamentelel? Sau e doar o formă prin care şi-a încasat partea?

EPISODUL I. Apartamentul de lux în care locuieşte prim ministrul Victor Ponta, a aparţinut unui offshore din Panama. Uimitoarele conexiuni transpartinice din jurul celor 3 locuinţe ale familiei Ponta-Sârbu, situate în buricul Capitalei

SERIAL. PÂNZA DE PĂIANJEN CARE A PRINS ROMÂNIA ÎN CAPCANA EI.  

CENZURAT. Apartamentele cumpărate de premierul de stânga al României, au fost construite de firma lui Dan Andronic şi de apropiaţii Elenei Udrea, lui Dorin Cocoş şi Dumitru Creştin. În jurul cartierului de lux roiesc interesele lui NIRO, ale serviciilor secrete, greilor din politică, justiţie şi ale unor înalţi demnitari din statul român, precum şi câteva off-shore-uri

text de Daniel Befu

În ianuarie 2007, soţia premierului, Daciana Sârbu, semna un precontract de vânzare-cumpărare cu “Central Residential Park S.A.”, unde acţionar majoritar era “NIRO ’95 Impex” (firma lui Nicolae Dumitru, patronul imperiului comerical Dragonul Roşu), iar în 20 decembrie 2007 cumpăra cu 766.000 RON un apartament de lux de 167 mp în acel cartier.

În 2009, Ilie Sârbu achiziţiona la rându-i un apartament de lux în “Central Residential Park”.

În 2012, cu două luni înainte de a fi nominalizat şef al Guvernului, Victor Ponta a achiziţionat încă un apartament de lux în acelaşi cartier.

În spatele apartamentului lui Ponta poate fi “oricine”, de la Nuţu Cămătaru, la Dorin Cocoş

Ultimul dintre apartamente, Ponta nu şi l-a cumpărat direct de la dezvoltatorul cartierului, ci după ce mai întâi acesta a fost trecut prin firma “G&F Real Estate and Constructions SRL”, conform datelor de la ANCPI şi de la Arhiva Garanţiilor Mobiliare. Nimic neobişnuit.

Doar că “G&F” este o firmă cu acţionariat obscur, fiind deţinută din momentul înfiinţării (în 2006), până cu 9 luni înainte de trecerea aparatamentului în proprietatea preşedintelui PSD, de un off-shore cu acţionariat “total opac” din Panama, numit “Sthemko Holding INC”. De-abia în vara lui 2011, acţiunile deţinute de offshore-ul “Sthemko” în cadrul “G&F” au fost cedate unuia dintre directorii offshore-ului Panamez, un cetăţean grec la fel de obscur, pe nume Giorgios Chatzigiannis, ale cărui referinţe identificabile, sunt doar că e reprezentantul “la vedere” al mai multor off-shore-uri din paradisul fiscal Republica Panama.

Atunci când eşti liderul celui mai puternic partid din România şi eşti pe cale să preiei funcţia de premier şi tu cumperi un apartament care anterior a fost în proprietatea unei firme deţinute de un offshore cu acţionariat ascuns din Panama, te expui enorm şi rişti să devii şantajabil, deoarece în spatele offshore-ului care a deţinut apartamentul cumpărat de prim-ministrul Ponta, putem bănui că se putea afla oricine, de la SOV la Nuţu Cămătaru, Elena Udrea, Dinu Patriciu, Gabriel Liiceanu, Cosmin Guşă, Patriarhul Daniel, Elan Schwarzenberg, CTP, Ioana Băsescu, Remus Truică, Robert Negoiţă, Crin Antonescu, Puiu Popoviciu sau Dan Voiculescu. Iar dacă adevăratul acţionar al offshore-ului panamez chiar este un personaj certat cu legea, un abonat la banii publici sau familia unui membru marcant al opoziţiei politice, atunci situaţia premierului se complică. O situaţie la fel de complicată ar fi dacă vânzătorul şi cumprătorul ar fi chiar Victor Ponta, scenariu la fel de plauzibil (dat fiind acţionariatul ascuns al offshore-ului panamez care a deţinut firma ce avea în proprietate apartamentul), dacă ţinem cont de declaraţia lui însuşi Victor Ponta, făcută la RTV, referitor la terenurile agricole ale inamicului său politic, Traian Băsescu:  “Eu cred ca avea acest teren mai demult si acum a vrut sa il albeasca. E o parere personala”.

Procuror de lux, lângă procuror de lux trage

În afara fostului procuror Victor Ponta, în cartierul “Central Residential Park” şi-a achiziţionat apartament de lux şi Marian Sîntion, pe atunci înalt oficial în MAI, fiind şeful DGIPI, aflat în subordinea ministrului de interne Vasile Blaga. Marian Sîntion e procurorul care a instrumentat dosarul clanului Cămătarilor, soldat cu încarcerarea acestora. Dacă e adevărat că Nicolae Dumitru şi Nuţu Cămătaru sunt afini, aşa cum a declarat Nuţu Cămătaru, atunci cumpărarea unui apartament de lux în acest cartier de către “Corrado Cattani de România” naşte nişte semne de întrebare legitime. Sîntion nu a vrut să comenteze subiectul.

Precizăm că Sîntion cunoştea posibila relaţie naş-fini între Cămătari şi NIRO deoarece în septembrie 2004, în perioada în procurorul instrumenta cazul, Nuţu Cămătaru, convocat să depună mărturie în faţa Comisiei de Abuzuri a Senatului, a declarat: “Nicu Gheara s-a suparat si ca m-am bagat pentru Nicu, patronu’ de la Niro, care l-a botezat familia noastra…”, însă NIRO a negat, trei ani mai târziu, că ar fi năşit pe Cămătari sau invers.

Proaspătul Procuror General
Adjunct al României, vecin şi el cu Ponta

Procurorul Bogdan Licu, uns de Victor Ponta “number two” pe funcţia de Procuror General Adjunct al României, anterior, în decembrie 2012, fiind numit de Guvernul Ponta membru în plenul “Oficiului Naţional de Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor”, deţine la rându-i (între cele cinci imobile, patru terenuri, şi două automobile trecute în declaraţia de avere) şi un apartament în cartierul de lux ridicat în spatele IGPR. Licu nu şi-a cumpărat apartamentul direct de la “Central Residential Park SA”, ci de la un SRL care semnase un antecontract cu dezvoltatorul: “ANTE-CONTRACTUL DE VÂNZARE-CUMPĂRARE AUTENTIFICAT SUB NR. 981/27.04.2006 DE BNP BUCUR NICOLETA ŞI ACTELE ADIŢIONALE LA ACESTA, ÎNCHEIATE ÎNTRE SC CENTRAL RESIDENTIAL PARK SA ŞI SC MB TELECOM – LTD SRL, CUI 6612564, ÎNREGISTRATĂ LA REGISTRUL COMERŢULUI CU NR. J23/769/2004 ŞI CESIONAT PRIN ACTUL ADIŢIONAL AUTENTIFICAT SUB NR. 3250/28.09.2007 DE BNP BUCUR NICOLETA, CĂTRE LICU DIMITRIE-BOGDAN, ÎN CALITATE DE DEBITOR CEDAT”. Unul din acţionarii SRL-ului “MB TELECOM LTD” este Mircea Tudor.

Numele Mircea Tudor apare în declaraţia de avere a Procurorului General Adjunct al României, ca creditor “persoană fizică” al lui Licu cu suma de 325.000 euro. Subliniem că firma “MB TELECOM LTD SRL”, cea care i-a vândut apartamentul Procurorului General Adjunct al României, e abonată la contracte pe bani publici cu instituţii ce au legătură cu securitatea naţională: Autoritatea Naţională a Vămilor, Institutul pentru Tehnologii Avansate (SRI), IGPR, UM 0466 Bucureşti, U.M.0149F, Ministerul Finanţelor Publice, CNADNR, Aeroportul Henry Coandă, R.A. Aeroportul Craiova, R.A. Aeroportul Iaşi, C.N. Administraţia Căilor Navigabile Constanţa R.A., C.J. Galaţi, C.J. Sibiu. Cele mai multe contracte, 17 la număr, sunt cu Autoritatea Naţională a Vămilor. Precizăm totodată şi că soţia Procurorului General Adjunct al României, Monica Licu, este angajată a SRI, conform declaraţiei de avere a lui Bogdan Licu.

Rus-Blaga-Sârbu, şi-au intersectat drumurile în Central Park

Dezvoltatorul cartierului e o grupare constituită în jurul lui Nicolae Dumitru (alias NIRO), fost partener cu Nicu Gheară şi despre care presa relatează că i-ar fi năşit pe Cămătari. Despre Nicolae Dumitru mai ştim şi că este flancat de o echipă managerială formată din colonei, maiori şi generali ai serviciilor secrete şi din poliţie. În total vreo 20, după spusele sale.

Printr-o coincidenţă, Nicolae Dumitru “angajatorul privat” de şefi din poliţie şi servicii, a dezvoltat un mega-proiect imobiliar de peste 300 milioane RON, în spatele sediului central (la acea vreme, în 2004-2005) al IGPR şi buză-n buză cu două unităţi militare operate de serviciile secrete.

În toamna lui 2005, la un an şi câteva luni după ce NIRO a cumpărat Moara Dâmboviţa (locaţia cartierului), ministrul de Interne Vasile Blaga dădea o hotărâre de guvern prin care se decidea casarea unor clădiri ale IGPR, precum şi trecerea unei parcele din spatele Poliţiei Române din proprietatea publică în cea privată. Acele imobile erau amplasate la granţia cu ansamblul imobiliar de lux pe care-l “cocea” NIRO. Presa anului 2007 titra că prin H.G.-ul lui Vasile Blaga s-a vizat de fapt generarea de “spaţii libere” în jurul blocurilor lui Dumitru Nicolae. Vasile Blaga a explicat că iniţiativa a fost de fapt a subordonaţilor săi din IGPR şi că el, în calitate de ministru, doar a semnat-o. La acel moment şeful IGPR era chestorul Dan Fătuloiu.

În martie 2004, când Nicolae Dumitru a achiziţionat Moara Dâmboviţa S.A. şi a demolat clădirile care stânjeneau ridicarea noului cartier rezidenţial (aut. demolare 489/25V din 24.05.2004) Ioan Rus era Ministru de Interne şi Vicepremier în Guvernul Năstase. Deoarece operaţiunile de demolare a ruinelor “morii Dâmboviţa” se petreceau pe un perimetru imens aflat fix în spatele sediului central al Poliţiei Române, dar şi a Centrului pentru Tehnologii Avansate al SRI şi a unei alte UM operată de servicii, legea spune că ar fi fost necesare “avize speciale” din partea instituţiilor cu rol în “siguranţa naţională” (SRI, IGPR, Statul Major General). Din acest motiv e o probabilitate redusă ca la urechile ministrului de interne Ioan Rus să nu fi ajuns nici o informaţie despre “vecinul” care vrea să radă construcţiile pe un perimetru de câteva hectare din ceafa IGPR.

Tot o coincidenţă, în ultima lună a anului 2006 Ioan Rus semna şi el un contract pentru achiziţia unuia din apartamentele de lux construite de NIRO în spatele IGPR.

L-am întrebat pe Ioan Rus dacă achiziţia e o coincidenţă. ţinând cont că lucrările la cartierul amplasat în spatele unei instituţii cu rol în securitatea naţională, au început în mandatul său. Ioan Rus mi-a declarat că nu are nici o relaţie cu Nicolae Dumitru şi că nu are cunoştinţă de avizele pe care le-a dat IGPR: “Habar n-am. Eu pe NIRO nu l-am văzut în viaţa mea. Gabi Oprea mi-a spus la un moment dat. Eram vicepreşedinte al partidului şi m-am gândit că câştigă Năstase alegerile, că nu ştiu ce şi poate stau în Bucureşti, să-mi iau un apartament în Bucureşti. După aia am zis că nu mai vin în Bucureşti niciodată şi l-am dat”. În cursul dialogului cu Ioan Rus i-am atras atenţia că Adrian Năstase nu mai avea alegeri de câştigat ulterior lunii decembrie 2006, momentul când fostul ministru de interne a semnat hârtiile de achiziţie a apartamentului. La remarca mea, Ioan Rus şi-a rectificat declaraţia: “Nu ştiu ce m-am gândit atunci şi cine mi-a spus”, justificându-şi confuzia prin faptul că au trecut mulţi ani de la acel moment şi între timp s-a aşternut uitarea.

Vicepremierul Gabi Oprea, pomenit de Ioan Rus în dialogul cu mine despre Central Residential Park, mi-a declarat la Congresul PSD din 2013 că nu ştie nimic de acest cartier.

De menţionat e că presa îi consideră un “trio” de apropiaţi pe Vasile Blaga (ministrul de interne care a iniţiat HG 1198/2005 în urma căreia s-a cosmetizat “linia de graniţă” cu cartierul lui Nicolae Dumitru), Ioan Rus, (ministrul de interne în mandatul căruia NIRO a obţinut autorizaţia de demolare a morii Dâmboviţa, şi totodată “locatar” al cartierului lui NIRO) şi Ilie Sârbu (coleg de Guvern şi cu Blaga şi cu Rus, dar şi “locatar” al cartierului lui NIRO).

Teodor Atanasiu, deţinător al portofoliului MAPN începând cu decembrie 2004, a declarat că ministerul, deşi deţinea obiective militare în preajma Central Residential Park) nu e cel care a dat “avizul” pentru obţinerea autorizaţiei de construcţie, aceasta fiind o atribuţie a Statului Major General (SMG). Aclaşi lucru ni l-a comunicat şi Inspectoratul de Stat în Construcţii: “Toate construcţiile care vor fi executate în vecinătatea obiectivelor militare situate în intravilan, pe parcele limitrofe, precum şi cele situate de cealaltă parte a străzilor învecinate cu incinta acestora, fac parte din Lista obiectivelor de investiţii şi dezvoltare, precum şi a criteriilor de realizare a acestora, pentru care este obligatoriu avizul Statului Major General, aprobată prin HG nr 62/1996”. La acel moment, SMG era condus de generalul Eugen Bădălan, personaj condamnat anul trecut la 4 ani cu suspendare pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată şi continuată, în dosarul “Tofan Grup”.

Andronic, dezvoltator imobiliar al cartierului lui Ponta
“Central Residential Park” a avut 5 acţionari fondatori: (Nicolae Dumitru, Clitemnestra Volschi, Dona Florentina, Andreea Mihaela Tănase şi “NIRO ’95 Impex SA”), fiecare deţinând procente egale din afacere: 20%. În 24 noiembrie 2004, ziua când s-a constituit “Central Residential Park SA”, aceiaşi 5 acţionari au înfiinţat o altă companie interesantă: “Grand Hotel du Boulevard”, cea care a cumpărat hotelul baronului PSD Corneliu Iacobov, cu amplasament unic: intersecţia Căii Victoria cu Bulevardul Regina Elisabeta. Tranzacţia dintre Iacobov şi cei 5 afacerişti se întâmpa cu câteva zile înainte de alegerile prezidenţiale din 2004 (alegeri în urma cărora puterea a trecut de la Adrian Năstase şi PSD, la Traian Băsescu şi Alianţa DA).

În lunile ce au urmat, acţionar majoritar la cartierul din spatele Poliţiei Române a devenit Nicolae Dumitru, prin intermediul firmei: “NIRO ’95 Impex S.A.” rebotezată “NIRO Investments SA”.

În mod neaşteptat, în prima parte a anului 2005, al doilea acţionar ca mărime din “Central Residential Park SA”, cu o deţinere de 5%, a fost firma D.A. Communication&Media SRL”, fondată de Dan Andronic, actualul director general al EVZ. Firma fondată de Dan Andronic a rămas în acţionariatul “Central Residential Park SA” până în 2006, când s-a retras.
În prezent Andronic e considerat în mediile de presă drept un apropiat al Elenei Udrea, iar în trecut a fost consilier politic al lui Călin Popescu Tăriceanu şi Adrian Năstase. Andronic e şi fost partener al lui SOV şi amant al ex-soţiei lui SOV. Mai nou, Andronic e şi finul lui NIRO, care l-a năşit pe Coasta de Azur.

În mod surprinzător, directorul general al EVZ, Dan Andronic, apare la Arhiva de Garanţii Mobiliare şi ca debitor al controversatului Said Baaklini (în urma tranzacţionării în anul 2003 a unui autoturism marca VW Passat).

De asemenea numele lui Dan Andronic îl găsim şi în “Rechizitoriul DNA din 24.09.2012” care a stat la baza redeschiderii recente a dosarului “SOV-FNI”. Astfel, numele directorului EVZ e menţionat în mod repetat, în legătură cu o suveică de tranzacţii cu sume de bani între diverse firme şi persoane din anturajul lui SOV. În una din aceste operaţiuni financiare numele lui Andronic e pomenit în rechizitoriu inclusiv alături de al lui Said Baaklini. Exemplificăm la întâmplare din rechizitoriu. De pildă la punctul “I.5.1.Modalităţi de devalizare”, la subpunctul „I.5.3. Mod de utilizare al creditelor nerambursate, citim: “…4. nr…. – Gabor Annamaria Lăcrimioara – 8.000.000.000 ROL,
utilizaţi pentru: i. 7.880.000.000 ROL – Gelsor SA, din care: … b. 6.000.000.000 ROL – Andronic Dan Cătălin, din care 1.000.000.000 ROL – Baaklini Said; ”.

Dintre cei 5 fondatori ai cartierului unde locuieşte familia Sârbu-Ponta şi acţionarul Andreea Mihaela Tănase (care avea 20% din firmă în 2004 şi ulterior sub 1%) are la rându-i conexiuni cu gruparea de interese Baaklini. Conform presei centrale, Andreea Mihaela Tănase este cumnata lui Mohhamed Rajef Sharif, proprietarul companiei “Mike Trading & Investment SRL”, firmă al cărei nume a fost vehiculat de presă în schema de returnări ilegale de TVA în valoare de 60 milioane de euro, urmare a umflării artificiale a preţului de export a unor motoare vechi de la “UCM Reşiţa”, împreună cu Said Baaklini.

Offshore-ul care duce spre unul din intimii lui Ponta

În 2005, în acţionariatul “Central Park” a intrat şi un off-shore cu acţionariat ascuns din Insulele Virgine, “Meneldil Associated SA”, firmă care apare în mai multe companii româneşti, în asociere cu firmele familiei Creştin. Unul din reprezentanţii firmei “Meneldil” în acea perioadă e milionarul de origine libaneză Khalil Abi Chahine. Chahine e partener de afaceri şi prieten atât cu Victor Ponta (premierul şi libanezul sunt acţionari fondatori ai “FC Naţional 2000 SA” în 2004), dar şi intim al cupului recent destrămat: Udrea-Cocoş. O dovadă în acest sens e că în 2009, la nunta lui Chahine de la hotelul Hilton din Capitală, invitaţi de vază au fost cuplurile Daciana Sârbu-Victor Ponta, Udrea-Cocoş iar naşul lui Abi Chahine a fost chiar dezvoltatorul “Central Residential Park”, Nicolae Dumitru.

Partenerul de afaceri al lui Ponta şi al cumnatei lui Udrea, dezvoltator al Central Park?

Numele lui Khalil Abi Chahine e strâns legat de offshore-ul “Meneldil Associated SA”, prezent în acţionariatul “Central Residential Park SA”. În 2011, o apropiată a lui Chahine, Cristina Vochin apare ca reprezentantă a offshore-ului “Meneldil” şi în fitma “EEI Imobiliara Investment SRL”. În 2012, “Meneldil Associated SA” cesionează către Chahine toate părţile sociale deţinute în cadrul “EEI Imobiliara Investment SRL”.

“EEI Imobiliara Investment SRL” e unul din acţionarii “Central Residential Park Doi SA”, firmă pui a “Central Residential Park SA”. Unul din asociaţii principali ai “Central Residential Park Doi SA” este Anca Dinu, sora lui Dorin Cocoş (soţul Elenei Udrea). Povestea “Central Residential Park Doi SA” o prezentăm ceva mai târziu în cadrul acestei investigaţii.

Un offshore total opac ia locul firmei în care apare amicul lui Ponta-Udrea

În 2006, “Meneldil Associated SA”, care deţinea 15% din “Central Residential Park SA”, îşi cedează acţiunile către alt off-shore din Insulele Virgine Britanice: “Running Total Group LTD”, reprezentat de Clitemnestra Volschi (Gâdea). Clitemnestra e unul din oamenii de încredere ai lui Nicolae Dumitru. Numele ei îl găsim menţionat şi într-o firmă în care apar ca acţionari Elena Udrea şi Dorin Cocoş.

Important de precizat eă că atât offshore-ul “Meneldil”, cât şi “Running Total” sunt “surori” având ca sediu social aceeaşi cutie poştală: “P.O. Box 958, Pasea Estate, Road Town, Tortola, Insulele Virgine Britanice” (BVI). Tot la aceeaşi căsuţă poştală mai fiinţează şi adresa unui alt offshore, , “Antelago Marketing LTD”, care aparent nu are legătură directă cu investigaţia noastră, însă în realitate e legat de fraţii Creştin, prezenţi în “Central Residential Park Doi SA”. , “Antelago Marketing LTD” este prezent, indirect, în acţionariatul fostei fabrici de stat “Electronica SA”, care a intrat în posesia familiei Creştin.

“Udrea, Cocoş & Family”, asociaţi cu dezvoltatorul cartierului lui Ponta

Consiliul Local al Sectorului 2, a aprobat în primăvara lui 2005 PUD-ul pentru “Central Residential Park”, asta în condiţiile în care administratorul “Central Residential Park SA”, Clitemnestra Volschi, era consilier local la Sectorul 2.

Numele Clitemnestrei Volschi îl găsim şi în SRL-ul “New Global Investments”, fondat în vara anului 2006 de Elena Udrea (25%), Dorin Cocoş (25%) şi “NIRO 95 Impex” (50%). Astfel, la şedinţa din 16 august 2006 a firmei “New Global Investments SRL” Elena Udrea şi Clitemnestra apar pomenite una după cealaltă: “Cu unanimitate de voturi, presedinte de sedinta este numita dna Udrea Elena Gabriela si secretar de sedinta este numita dna Volschi Clitemnestra”. Straniu, dar doamna Udrea ne- a declarat că nu cunoaşte nici o Clitemnestră.

În sprijinul afirmaţiilor noastre privind legătura dintre Udrea-Cocoş şi dezvoltatorul cartierului de lux unde familia Sârbu-Ponta deţin 3 locuinţe este că administrator al firmei “New Global Investments SRL”, înfiinţate de triumviratul NIRO-Udrea-Cocoş, a fost numită Anca Daniela Răducan, personaj pe care îl regăsim şi în funcţia de director comercial al dezvoltatorului “Central Residential Park”, care, începând cu noiembrie 2007 a fost împuternicită să se ocupe de vânzarea apartamentelor de lux.

Clitemnestra, asociată cu un demnitar din Guvernul “Ponta I”

Clitemnestra Gâdea (Volschi) apare nu doar ca “secretar de şedinţă” în firma lui Udrea-NIRO-Cocoş şi ca “administratoar” al “Central Residential Park SA”, ci numele ei e menţionat şi în“Rechizitoriul DNA din 24.09.2012” care a stat la baza redeschiderii recente a dosarului “SOV-FNI”.

O vreme, Clitemnestra Volschi a fost şi administrator la “Prima Asigurare Reasigurare SA”, succedându-i unui anume Virgil Anastasiu. Atanasiu este adjunctul controversatului Radu Popa, director al Administraţiei Lacurilor şi Parcurilor Bucureşti (ALPAB) în mandatul primarului Sorin Oprescu. De altfel, Radu Popa a şi fost asociat direct cu Clitemnestra Gâdea în firma “Quality ‘98 SRL”, în 2004.

Radu Popa e un personaj controversat. După ce a fost numit în 2009 de către Sorin Oprescu la şefia ALPAB, a atribuit, conform lui Dănuţ Şova, contracte de consultanţă juridică către casa de avocatură Şova şi Asociaţii.

La o lună după instalarea Guvernului “Ponta I”, în iunie 2012, Radu Popa era numit de premierul Victor Ponta şeful “Administraţia Fondului pentru Mediu”. Câteva luni mai târziu, Popa se întorcea la fotoliul de boss peste parcurile şi lacurile lui Oprescu.

Şefa organizaţiei de femei a PSD, notăriţa tranzacţiilor din “Central Residential Park”

Tranzacţiile prin care cele 431 de apartamente de lux ale cartierului din spatele IGPR au fost înstrăinate de dezvoltator, s-au efectuat la biroul notarului public “Nicoleta Bucur”. La începutul anilor 2000, pe notăriţa Bucur o regăsim ca membră în organizaţia PSD Sector 2, iar ulterior se transferă la PSD Ilfov, unde, în perioada cât preşedintele al PSD Ilfov a fost Gabriel Oprea, Nicoleta Bucur ocupă funcţia de “şefă a organizaţiei de femei a PSD Ilfov”. Despre Nicoleta Bucur se spune că ar fi o apropiată a vicepremierului Gabriel Oprea, general şi preşedinte UNPR), dar şi a lui Neculai Onţanu, primarul Sectorului 2, pe raza căruia “NIRO&Co” au ridicat “Central Park”.

Legătura cu Central Park a familiei consilierei lui Adrian Severin

În 23.04.2008, “Central Residential Park SA” a cumpărat firma “Amcor Com Impex SRL” de la Mihai Răducu Jugănaru, soţul Annei Rose Marie Jugănaru, asistenta lui Severin, trimisă în judecată pentru că ar fi obţinut pe nedrept bani din bugetul Comunităţilor Europene. Scandalul a iizbucnit după ce procurorii l-au acuzat pe europarlamentarul Adrian Severin că a decontat 20 de contracte de consultanţă “fictive” folosindu-se de 6 firme aparţinând apropiaţilor săi.

De subliniat este că în firma achiziţionată de “Central Residential Park SA”, Anne Jugănaru a fost şi ea asociată cu soţul ei până în iulie 2005. Ulterior preluării de către NIRO a firmei “Amcor Com Impex SRL”, administrator a fost o perioadă şi Răducan Anca Daniela (aceeaşi persoană care a ocupat şi funcţia de administrator al firmei fondate de Udrea-Cocoş-NIRO).

Precizăm că Anne Jugănaru a fost numită Secretar de Stat în Ministerul Mediului începând cu 1 martie 2013, prin ordin al prim-ministrului Victor Ponta. Astfel s-a ajuns în situaţia în care Victor Ponta este locatar în cartierul de lux ridicat de o companie (“Central Residental Park SA) al cărei sediu social (“Şoseaua Ştefan cel Mare, nr. 13A”) coincide cu sediul social al firmei fondate şi condue până în 2002 de subalterna sa din Guvern, Anne Jugănaru (Amcor Impex SRL), ulterior achiziţiei de către Central Residential Park.
Acelaşi sediu social are şi o firmă la care acţionar este sora lui Dorin Cocoş (Central Residential Park Doi SA). Nimic neobişnuit, dacă ne amintim că în penultimul episod al seriei noastre de investigaţii, publicat de Rise Project, am arătat cu avocatul Victor Ponta chiar a prestat servicii avocaţiale pentru sora lui Dorin Cocoş, pe vremea când căsnicia lui Dorin Cocoş cu Elena Udrea era într-o etapă roz.

Am vorbit cu Anne Jugănaru, care a confirmat că vânzarea firmei s-a produs, însă politiciana spune că n-are nici o legătură cu “Central Residential Park”: “Firma aceea se ocupa de jurnalism şi de consultanţă politică, în general pentru campanii electorale, pentru comunicare. Ei au cumpărat-o pentru locaţia bună. Dânşii m-au rugat. Repet, era o zonă care le convenea. Ştiu eu ce proiecte aveau ei acolo?”.

Secretara de stat din Ministerul Mediului ne-a declarat că o cunoaşte pe Clitemnestra Gâdea (Volschi): “Da,pe Cleo o cunosc. Este prietena unei prietene. Este un om pe care l-am cunoscut în diverse ocazii”. Referitor la tipul relaţiei pe care Anne Jugănaru o are cu familia Ponta, aceasta a explicat: “Suntem…cum să spun? Colegi de partid. Suntem în relaţii bune, mie mi-au plăcut de mult şi Daciana şi Ponta de pe vremuri, de când au venit în partid şi am venit şi eu”.

Familia Elenei Udrea-
asociată cu Creştinii în Central Residential Park Doi

În paralel cu SRL-ul “New Global Investments SRL” înfiinţat “la vedere” în august 2006 de cuplul Udrea-Cocoş în tandem cu NIRO, a fost înfiinţată şi o altă companie, numită “Central Residential Park Doi SA”, din acţionariatul căreia enumerăm: Anca Dinu (sora lui Dorin Cocoş), “Central Residential Park” (controlat de Nicolae Dumitru), Dumitru Creştin, precum şi alţi membri ai familiei Creştin prin intermediul SRL-urilor: “Delisa Invest 2002” (firmă reprezentată de Barbu Vrânceanu Jenica şi fondată de Mărioara Creştin,), “Daim Imobiliara SA” (la care Ileana Viorica Creştin era coacţionar) şi “E.E.I. Imobiliara Investment SRL” (la care, coasociat, cu 50% era tot “Daim Imobiliara SA”, ce o avea coacţionar pe Ileana Viorica Creştin).

Fraţii Vasile Creştin şi Ioan Creştin, alături de Viorica Creştin şi de Vrânceanu Jenica sunt implicaţi în “DOSARUL BANCHERILOR”, fraudă în care care mai multe bănci au fost păgubite cu 85 milioane euro. În acest dosar a fost audiat şi cuscrul lui Traian Băsescu, Bebe Ionescu, ca personaj care l-a pus în legătură pe unul dintre fraţii Creştin cu un vicepreşedinte de bancă.

Important de precizat şi la “Central Residential Park Doi SA”, administrator a fost numită aceeaşi Daniela Răducan, care a fost şi administrator al firmei “New Global Investments”, înfiinţate de Cocoş-Udrea-NIRO. O regăsim administrator şi pe Clitemnestra Volschi (Gâdea), care de asemenea e menţionată în firma lui Cocoş-Udrea-NIRO drept “secretar de şedinţă”.

Ramificaţii spre Palatul Cotroceni şi MDRT-ul Elenei Udrea

Pe lângă cele două prezenţe feminine (Clitemnestra şi Răducan), în “Central Residential Park Doi SA”, găsim ca “administrator” şi pe Suicescu Florin Mihai. Acesta este partener cu familia fostului ofiţer de securitate Mihai Cuptor (unul dintre controversaţii parteneri de afaceri al lui Dorin Cocoş).

Pe administratorul “Central Residential Park Doi SA”, Mihai Suicescu, îl găsim la Registrul Comerţului ca fiind asociat în “Advance Security Grup SRL” cu Laurenţiu Copaci (soţul Claudiei Copaci, şefa de cabinet a Preşedintelui României, Traian Băsescu). SRL-ul lui Alexandru Copaci, cumnatul şefei de cabinet a lui Traian Băsescu, precum şi firma unui partener de afaceri al acestuia, pe nume Mihai Marencu (“911 Casa de Print si Productie” şi “New Consulting & Engineering Grup”), le găsim pe SEAP drept câştigătoare a două contracte cu MDRT, semnate în mandatul Elenei Udrea, pentru amenjarea standurilor expoziţionale la târgurile de turism “Berlin 2010” şi “Londra 2011”.

Prim-ministrul Victor Ponta şi NIRO, în ciuda solicitărilor repetate de a le obţine un punct de vedere, în ultimele  luni nu au dorit să comenteze.