Prejudiciile: peste un miliard de euro

Dosarul “Microsoft – EADS – Informatizarea instituţiilor statului” , cu mita de circa 60 de milioane de euro, nu ar fi apărut dacă FBI nu ar fi sesizat autorităţile române în urmă cu aproape un an şi jumătate, spun surse judiciare, confirmate de fostul şef SIE, Teodor Meleşcanu. DNA a început ancheta în luna mai 2013.

Ce a făcut DNA din mai 2013? Politicienii puterii, care sunt cel mai afectaţi deoarece numai până acum au şapte miniştrii suspectaţi de infracţiuni grave ca spălare de bani, luare de mită, trafic de influenţă, abuz în serviciu, susţin că e dosar politic deoarece scandalul a izbucnit chiar înainte de campania prezidenţială, în condiţiile în care, spun ei, infracţiunile datează încă din 2001.

Cei care fac astfel de declaraţii ştiu foarte bine că un dosar se face pe probe, că dacă nu există indicii de probă, nu pot fi chemaţi la audieri. De asemenea, că, fiind vorba de miniştri, există şi bariera imunităţii ministeriale şi că fără probe nu se poate cere ridicarea acestei imunităţi şi nu se putea solicita instituţiilor îndrituite să ceară începerea urmăririi penale a foştilor miniştri implicaţi.

Comisii rogatorii peste Ocean şi în Europa

Procurorul anticorupţie Mihaela Iorga Moraru, care instrumentează dosarul, a fost foarte ocupată în toată această perioadă, chiar dacă a fost sesizată din mai 2013 şi a primit şi capete de probe de la FBI şi de la alte instituţii de control financiar din SUA. Aceste probe, însă, nu erau valabile pentru un proces în România. Procurorul trebuia să le obţină oficial, pe calea comisiilor rogatorii internaţionale.

Procurorul a avut de verificat mai multe circuite financiare la circa 40 de firme, a avut de audiat peste 80 de persoane din România şi din alte ţări, a făcut comisii rogatorii internaţionale pentru a obţine oficial documentele (ce reprezintă probaţiunea principală)  şi pentru a putea audia oficial persoanele străine implicate; a avut de obţinut documente de la bănci şi despre firmele off-shore implicate. Mita de peste 60 de milioane de euro s-a dat în străinătate; negocierile principale ale mitei – tot în străinătate. Procurorul trebuia să refacă tot acest traseu, trebuia să creioneze cu probe caracatiţa. Toate aceste proceduri durează foarte mult timp şi înseamnă muncă enormă.

Abia după ce a obţinut oficial probele de la bănci, de la  firme din ţară şi străinătate ( inclusiv de la firmele off-shore) şi a făcut audierile făptuitorilor, suspecţilor din ţară şi străinătate şi a coroborat aceste date, a reuşit să refacă toate circuitele banilor impuse de înţelegerile subterane ale făptuitorilor şi acoperite apoi cu hotărâri de guvern şi ordonanţe de urgenţă suspectate a fi fost emise prin trafic de influenţă şi luare de mită.

Procurorul anticorupţie nu a stat degeaba. Prin comparaţie,  parlamentarii, care critică DNA pentru că nu a făcut mai repede ancheta, nu sunt capabili  să se adune pentru a studia cele 13 volume trimise de DNA  şi pentru a cere urmărirea penală a doar trei foşti miniştri (din cei nouă suspectaţi) şi anume anchetarea Ecaterinei Andronescu, senator PSD, fost ministru al Educaţiei, Şerban Petru Mihăelescu, senator UNPR, ambii suspectaţi de trafic de influenţă, spălare de bani şi abuz în serviciu şi luare de mită, precum şi anchetarea deputatului PMP Valerian Vreme, suspectat de abuz în serviciu.

Din moment ce doar la secţiunea informatizării învăţământului ( mita de 20 de milioane de dolari la un program -cadru de informatizare de 200 de milioane de dolari) DNA întâmpină atâtea greutăţi pentru a se începe urmărirea penală, ce va fi când se va cere ridicarea imunităţilor pentru programele de informatizare a instituţiilor statului şi pentru contractul EADS ( contract de circa un miliard de dolari) de securizare a frontierelor, unde e posibil să existe complicităţi la Ministerul de Interne, unde nu este exclusă implicarea unor generali puternici, intre care ar figura şi temutul Toma Zaharia ( poreclit „Heroină”) . De asemenea,  în contractul EADS nu este exclusă nici existenţa unor complicităţi din serviciile secrete ale anului 2004-2005.

Scandalul „Microsoft România” se va termina fie cu o igienizare totală a sistemului politic profund corupt, fie prin înfrângerea statului de drept abia încropit.

Nouă miniştri ( numărul se va mări-surse), peste 80 de făptuitori ( înalţi funcţionari şi interlopi, la grămadă), martori sub acoperire – filmul horror al corupţiei din România 

Pe lângă aceste proceduri, DNA a mai cerut Parlamentului European ridicarea imunităţii europarlamentarului Dan Nica, fost ministru PSD al Comunicaţiilor, acuzat de luare de mită, spălare de bani, traffic de influenţă, abuz în serviciu, iar preşedintelui ţării – ridicarea imunităţii ministeriale pentru Adriana Ţicău (fost ministru PSD al Comunicaţiilor), Alexandru Athanasiu (fost ministru PSD al Educaţiei), Mihai Tănăsescu (fost ministru PSD al Finanţelor), Sandu Gabriel (fost ministru PDL al Comunicaţiilor) – toţi acuzaţi de luare de mită, spălare de bani, abuz în serviciu – precum şi ridicarea imunităţii pentru Daniel Funeriu, suspectat de abuz în serviciu. Cel mai probabil, preşedintele Traian Băsescu va fi primul care va cere urmărirea penală, deşi are de analizat situaţiile juridice pentru cele mai multe persoane suspectate.

În scandal, după cum am mai amintit, apar hotărâri de guvern şi ordonanţe emise sub toţi premierii, respectiv Adrian Năstase, Călin Popescu Tăriceanu, Emil Boc, iar ultimele plăţi au fost făcute în mandatul actualului premier Victor Viorel Ponta.

Ultimul premier apare şi în declaraţiile martorilor acoperiţi care susţin că Ponta ar fi făcut trafic de influenţă în favoarea unei firme contra dotarea cu calculatoare a Tineretului Social Democrat, unde, la acea vreme, era preşedinte. Ponta ar fi făcut trafic de influenţă ( între 2001-2003) pe lângă premierul Adrian Năstase la solicitarea suspectului Claudiu Florică (ginerele unui lider de sindicat din învăţământ). DNA a anunţat că pentru PONTA nu s-a cerut (deocamdată) urmărirea penală, aşa cum nu s-a cerut nici pentru foştii premieri.

Am mai relatat că în dosar apar ca făptuitori peste 80 de persoane – înalţi funcţionari, ofiţeri sub acoperire cu firme sub acoperire, intermediari/lipitori ai tuturor guvernelor ca Dorin Cocoş, Claudiu Florică ( ginere de lider de sindicat important din învăţământ), Alexandru Bittner sau Gheorghe Ştefan Pinalti, interlopi care plimbau sacoşe cu bani pentru miniştrii ( pe lângă banii de mită reciclaţi prin firme off-shore şi bănci de care se ocupa Dinu Pescariu) – ceea ce face probaţiunea greoaie deoarece fără probe clare nu pot fi toţi urmăriţi penal şi trimişi în judecată.

Întregul dosar este gigant. Avem legea confiscării extinse şi normal ar fi ca prejudiciile de peste un miliard de euro să fie recuperate pentru că bugetul public este aproape gol, iar sărăcia se adânceşte.