ASASINI – ASASINE … ȘI NAÏVE TERORIZATE
 
„Lasa, domnule, cu pixul nu se omoara oameni” Gheorghe Surdescu  

Dar putem să ne împușcăm și singuri în (unde vrem)  ….  

Generalul Gheorghe Surdescu un (alt) asasin cu pixul, și un profitor ordinar al crimelor împotriva umanității (care umanitate ?) …  

… doctor expert corupt în NUPuri (Monica Macovei – Nicoleta Bulgaru – Rodica Pîrvu, Doru Păunescu – Florin Mincă, etc …)  

… și ’adevăruri judiciare’ bazate pe probe ticluite, distruse, fabricate …sau pentru că doar așa e ordinul pe unitatatea condusă de SRI-MAI-KGB-Soroș-Microsoft-Comisia UE și Ghiță …  

DNA ANCHETEAZĂ DIN 2005 … PÎNĂ ÎN PREZENT !!!!
 
SĂ O APĂRĂM PE MELINDA GATES, dar mai ales PE …  

DOMNA PROCUROR ȘEF SERVICU MIHAELA MORARU IORGA 

bufnite

 

BĂSESCU NU E TÎMPIT !? .. are alte defecte

„Nu mă confundaţi (Laura Codruța Koveși – cucuveauamov.ro) cu vreun ziarist căruia îi faceţi o declaraţie. Vorbiţi cu şeful statului, care vă spune aşa: au murit 1.600 de oameni la Revoluţie (n.r. – numărul exact este 1.116), iar voi închideţi dosarul. Aveţi sau nu soluţie? Vă impune realitatea să spuneţi dacă s-au împuşcat singuri sau au fost împuşcaţi de cineva!”. Trăian Băsescu

Doamnă Procuror Șef DNA Laura Codruța Koveși, nu ne mai confundați cu asasinii pe care îi protejați.

Vorbiți cu cei mai titrați (adevărați) creatori de platforme software din lume.

Aveţi sau nu soluţie? Vă impune realitatea să spuneţi dacă Microsoft este autorul operelor nostre… sau și le-au scris singuri … împreună cu Artopolescu, Lopătan și Hotăran!”

ÎN ATENȚIA DNA !

DOAMNA ȘI DOMNULE RESPECTIV MIHAELA MORARU IORGA – FLORIN ȘTEFAN VĂ PROTEJĂM DE TERORIȘTII : ION ILIESCU, NICOLAE MILITARU, MIHAI CARAMAN, STEFAN KOSTYAL, CICO DUMITRESCU, GHEORGHE SURDESCU, CONSTANTIN DEGERATU, VICTOR STĂNCULESCU (+)  … ȘI DE BANDA DE ASASINI VASILE BLAGA, ILIE BOTOȘ, CĂLIN POPESCU TĂRICEANU, SEBASTIAN VLĂDESCU, SEBASTIAN GHIȚĂ, MARIUS IACOB, MONICA MACOVEI, LAURA CODRUȚA KOVEȘI …

Numai in primele cinci luni ale acestui an (2005), MAI a scos de la buget peste 30 de miliarde de lei pentru „compensatorii”, ca urmare a masurilor aplicate de ministrul Vasile Blaga.

Ii amintim aici pe: Gheorghe Surdescu, procuror militar sef serviciu, delegat la Parchetul National Anticoruptie, care a incasat, dupa cum arata in urma cu cateva luni un ziar central, nu mai putin de doua miliarde de lei;

Ion Bolboaca, directorul executiv al Politiei Comunitare a Municipiului Bucuresti, este relaxat, desi recunoaste ca „abia ne-am nascut, dezbateri pot exista. In Elvetia, Politia Comunitara seamana cu cea de proximitate. In Italia se numesc Politie Metropolitana, in alte tari Politie Locala. Trebuie sa luam si noi modelul european, dar trebuie sa ne adaptam la specificul nostru”, spune el. –  Florian Bichir EVZ – 21 Ianuarie 2007

 59 – IOANA SURDESCU, judecator

– sotul Gheorghe Surdescu, procuror la Parchetul Curtii de Apel Bucuresti;

 

http://www.hotnews.ro/stiri-presa_regionala_arhiva-1738147-achitati-nu-oameni.htm

Monica Macovei, procuror anchetator la Mineriadă, a dat pentru prima oară cu subsemnatul la Parchetul Militar, pe tema implicării sale în sângeroasele evenimente din iunie 1990. Însă, la fel ca în cazul lui Ion Iliescu, presa nu a fost anunțată iar ea, aflată într-un proces în care tocmai i s-a recunoscut calitatea de „procuror-anchetator” la Mineriadă,  a tăcut mâlc. Dacă Dosarul se finalizează, Ion Iliescu, „liberalul” Petre Roman și acoliții lor, deja inculpați, pot petrece următorii 20 de ani la pușcărie pentru „crime împotriva umanității”.

În decembrie 1998, procurorul militar Surdescu Gheorghe a propus soluția de Neincepere a Urmăririi Penale (N.U.P.), în data de 16.09.1998,

http://www.activenews.ro/stiri-social/Monica-Macovei-anchetata-de-Parchetul-Militar-in-Dosarul-Mineriadei.-Interviu-EXCLUSIV-cu-Viorel-Ene-presedintele-Asociatiei-Victimelor-Mineriadei-138975

 

 

COPY­PASTE LA PICCJ – Procurorul Marius Iacob a copiat aproape cuvant cu cuvant o solutie de NUP emisa de subalterna sa Gabriela Zlata. Iacob si Zlata au respins o plangere depusa impotriva procurorilor Valentin Horia Selaru, Carmen Damian si Gheorghe Surdescu (Rezolutiile)

In luna august a anului 2012, Maria Mirela Prodan a depus la PICCJ o plangere penala in care reclama faptul ca pe anumite comunicari pe care le­a primit de la PICCJ aparea numele lui Valentin Selaru, dar semnaturile apartineau altor persoane. Plangerea Mirelei Prodan a ajuns la procurorarea Gabriela Zlata, care a stabilit ca doua comunicari au fost semnate in locul lui Valentin Horia Selaru, procuror sef al Sectiei de urmarire penala si criminalistica la acea vreme, de procurorii Gheorghe Surdescu (procuror sef serviciu) si Carmen Damian (procuror sef adjunct al Sectiei de urmarire penala si criminalistica). NUP de la Gabriela Zlata pentru infractiunea de fals material in inscrisuri oficiale pe motiv ca fapta nu exista

 

https://www.luju.ro/magistrati/parchete/copy-paste-la-piccj-procurorul-marius-iacob-a-copiat-aproape-cuvant-cu-cuvant-o-solutie-de-nup-emisa-de-subalterna-sa-gabriela-zlata-iacob-si-zlata-au-respins-o-plangere-depusa-impotriva-procurorilor-valentin-horia-selaru-carmen-damian-si-gheorghe-surdesc?print=1

In aceeasi perioada, Ion Iliescu, presedintele in exercitiu, este intrebat de o jurnalista de ce nu au putut fi aflati asasinii lui Andrei Frumusanu. Ion Iliescu a raspuns atunci naucitor: “Este de pus intrebarea ce cauta studentul Frumusanu Andrei acolo [in piata].” Procurorul Gheorghe Surdescu povesteste cum a fost abordat de inculpatul Gabor care ii spune: “Ai vazut ma ca nu poti sa-mi faci nimic? Cat traieste Iliescu si este la putere tu nu te poti atinge de mine”. Dupa cum veti citi, Ion Iliescu este un personaj care apare foarte des in acest istorie.

http://www.contributors.ro/cultura/cine-l-a-ucis-pe-fiul-meu-interviu-cu-stefan-frumusanu-si-tatiana-niculescu-bran-despre-felul-in-care-a-fost-musamalizata-o-crima-timp-de-24-de-ani/

 

ȘI IAR GHORGHE SURDESCU

Maiorul SPP Vasile Gabor si-a sustinut, ieri, la audierea sa in Comisia de abuzuri din Senat, nevinovatia in dosarul „Crainiceanu-Frumusanu”. Gabor, acuzat de omor deosebit de grav, a declarat ca in timpul mineriadei din 1991, desi avea asupra sa o arma, nu exista nici o declaratie la dosar ca ar fi folosit-o. „Nu a existat nici un martor direct care sa sustina ca am avut o arma in mana, cu care sa trag”, a declarat Gabor. El l-a acuzat pe procurorul care a instrumentat procesul, Gheorghe Surdescu, ca este autorul moral al crimei din 1991, deoarece a influentat instanta prin publicarea unor fragmente din cartea „Dubla crima din Piata Victoriei” in paginile ziarului ZIUA: „Surdescu a publicat o carte in paginile unui ziar central susceptand ca eu as fi vinovatul in dosarul „Crainiceanu-Frumusanu”, in ciuda faptului ca procesul nu se incheiase”. El a mai sustinut ca arma cu care s-a tras asupra victimelor nu se afla in dotarea SPP, Ministerului de Interne sau Jandarmeriei si ca in timpul anchetei penale, Surdescu a inlocuit corpurile delicte. Maiorul SPP a subliniat ca a fost acuzat fara probe de omor deosebit de grav. Curtea Militara de Apel l-a achitat, dar Parchetul Militar a declarat recurs. In acest moment, cazul se judeca la CSJ, sectia penala.

„Lasa, domnule, cu pixul nu se omoara oameni” Gheorghe Surdescu

Cocan a declarat in fata instantei Curtii Supreme ca adevaratii vinovati de represiunile din urma cu 15 ani se afla in continuare la conducerea Armatei. I-a nominalizat pe generalul Mihai Popescu – seful Statului Major General, generalul Dorin Gheorghiu – fostul sef al Corpului 4 Armata, genralul Nicolae Oprea, genralul Florian Caba si generalul Constantin Degeratu.

Achitati-i, ca nu-s oameni!

de Ambrus Bela     HotNews.ro

Marţi, 21 decembrie 2004, 0:00

Legat de Cluj, singura intrebare care se poate pune in privinta Armatei este nu DACA a tras, ci DE CE a tras? O posibila explicatie ar fi prostia celor implicati. Ma refer aici la Ioan Cocan, Valeriu Burtea, Carp Dando, Iulian Topliceanu, Ilie Dicu, Florian Caba, Vasile Lates, Iacob Gheorghe, Marian Bolbos.

Toti acestia au tras in populatie ori au dat ordine in acest sens fara a avea vreun cadru legal, urmand indicatiile lui Ilie Ceausescu si Vasile Milea. In plus, ei au utilizat militari total neinstruiti. Al doilea motiv ar fi premeditarea.
Dupa cum se stie, atit pe 18 decembrie, cit si pe 20 decembrie 1989, au avut loc recunoasteri in teren, pe strazile Clujului, stabilindu-se aliniamentele de lupta. Acestea au fost stabilite de Constantin Degeratu!
Potrivit ordinului in 14 puncte a generalului Milea, soldatii au iesit in strada cu cite 300 de cartuse de razboi fiecare si pistol mitraliera in dotare. Ordinul lui Milea avertiza ca „infractorii vor veni cu femei, copii si batrini in fata, drept pentru care se va actiona de pe cai si strazi laterale, dupa somatiile legale, tragindu-se la picioare”.
In fine, al treilea motiv ar fi lasitatea. Cei deja pomeniti, nu se aflau in poligon cu armele, ci chiar pe strazile orasului, fata in fata cu oameni care erau vecinii lor – cazul lui Cocan la Fabrica de Bere, cunoscuti – cazul lui Dicu, la Astoria.
In aceasta lumina, a deschide focul impotriva vecinului ori a muncitorului pe care l-ai instruit intr-ale militariei, despre care stii sigur ca nu e nici „element declasat” si nici „huligan care sparge vitrinele”, reprezinta doar dovada unei imense slugarnicii in fata sefilor si proba cea mai pura a lasitatii.
A unei lasitati ce te indeamna sa omori cativa oameni, decit sa refuzi un ordin al sefului, sa tragi o rafala in vecinii tai, decat sa te uiti in ochii lor.
In Piata Libertatii, pe 21 decembrie 1989, militarii au tras fara nici o somatie.
Carp Dando, pe atunci capitan, comanda dispozitivul care a reusit „performanta” de a ucide 13 civili neinarmati si, una peste alta, nevinovati, majoritatea fiind pur si simplu trecatori prin perimetrul in care Armata si-a desfasurat trupele, ranind, in cele din urma, alte 28 de persoane.
Nu mai putin de 6 dintre cei cazuti in P-ta Libertatii au fost impuscati in spate! Este o simpla constatare, ce arata, insa, cat de necesar era sa se execute foc, in conditiile date.
Astfel, Szabo Atilla, de 22 de ani, este impuscat in spate in timp ce cauta sa se indeparteze de cordonul de militari, Lucian Matis, de 28 de ani, cazut pe burta, cu picioarele spre militari, este impuscat in spate de la mica distanta, Tamas Burgya Iosif, de 20 de ani, la fel, fara a avea prea mari sanse de supravietuire, Borbely Istvan, de 31 de ani, impuscat tot in spate, in timp ce cauta sa fuga din fata celor care deschisesera focul.
In cazul lui Borbely exista si posibilitatea sa fi fost atins de un glonte ricosat. Pe urma, Viorel Cioara, de 50 de ani, este impuscat, si el, in spate, avand mari sanse de supravietuire.
Facem aceasta remarca in virtutea constatarilor Institutului de Medicina Legala, redate si in volumul „Impuscati-i, ca nu-s oameni”, publicat de fostul sef al Procuraturii Militare Cluj, Tit Liviu Domsa si de Victor Lungu, presedintele Centrului de recuperare a adevarului istoric privind evenimentele din 21 decembrie 1989.
Potrivit relatarilor, militarii din dispozitivul realizat in P-ta Libertatii au indepartat ambulantele sosite la fata locului tragand focuri de arma. Sabau Ioan, de 31 de ani, a fost impuscat in cap, tot din spate, in zona anticariatului, in timp ce se indeparta de militari, incercand sa se adaposteasca si el din calea gloantelor.
Alti 5 oameni au fost impuscati tot in cap: Sorinel Dorinel Jurja, de 22 de ani, Horia Pedestru, de 41 de ani, acesta adapostit fiind, ghemuit indaratul bornei geodezice din metal ce se afla in fata librariei Universitatii, Rodica Cristurean, de 26 de ani, impuscata de aproape, cu pistolul mitraliera, imprastiindu-i-se creierii in jur, apoi Egyed Imre, de 57 de ani, din ricoseu, Mihai Calin
Ticlete, de 29 de ani, dupa ce a fost lovit in prealabil cu patul armei in figura. In fine, Aurel Merca, de 33 de ani, moare din cauza unui glonte ricosat, iar Marin Vergica, de 70 de ani, moare in urma impuscarii directe.
Spun toate astea ca sa lamurim si problema somatiilor care nu s-au efectuat si a faptului ca nu s-a tras nici foc de avertisment, in sus, cu atat mai putin, nu s-a cautat nici sa se traga la picioare!
Carp Dando: „Da’ trageti odata, ce mai stati?”
Militarii care au actionat in Piata Libertatii, sub comanda lui Carp Dando, n-au fost niciodata implicati in vreun proces. De la bun inceput, adica din chiar momentul revolutiei, tendinta a fost de a se musamaliza tot ce s-a petrecut in centrul Clujului.
Colonelul Ioan Serbanoiu, seful Militiei si Securitatii la vremea respectiva, a interzis cercetarea cadavrelor la fata locului de procurorii militari, dand dispozitie ca toate corpurile neinsufletite sa fie ridicate imediat si duse la IML.
Carp Dando, pe de alta parte, desi a fost, initial, implicat in cercetari, a disparut total in urma interventiilor generalului Stanculescu, chiar si inainte de acest moment sustinand ca el nu a dat niciodata ordin sa se traga.
Mai interesant este faptul ca, indiferent de cine a dat sau nu ordin, de tras s-a tras, dar nici un militar nu a fost adus, inca, in fata instantei de judecata si, mult mai grav, nu a raspuns pentru faptele sale.
In schimb, dupa ce a zacut in spital in urma impuscarii, actorul Calin Nemes s-a trezit si „vinovat” pentru masacrul din Piata Libertatii. Cine au fost cei care l-au acuzat? Exact militarii si procurorii militari, care pe urma si-au dat grade intre ei, s-au avansat reciproc si s-au premiat pentru cele savirsite.
Mai mult, Dosarul Revolutiei Clujene s-a disjuns, astfel ca evenimentele din Piata Libertatii par sa nu se fi petrecut niciodata. Iar Calin Nemes s-a sinucis.
Mai mult, Constantin Degeratu a dat ordin in 1998 ca nici un militar implicat in evenimentele din 1989 sa nu mai caste gura despre cele petrecute! Nici Iacob Gheorghe, cel care a condus masacrul pe latura anticariatului (azi Club Diesel) nu a raspuns pentru faptele sale.
In fine, ar mai fi declaratiile militarilor. Acestia sustin ca „li s-a prelucrat” la sosirea in cazarma sa declare ca au deschis focul intrucit au fost atacati de civili. Ca sa dam un exemplu elocvent, fruntasul Marian Bolbos care in Piata Marasti a impuscat fara vreun motiv anume un om, a fost trimis in judecata pentru omor calificat.
A fost achitat de instanta, pe motiv ca avea circumstante atenuante: savirsirea infractiunii sub stapinirea unei puternice emotii.
In plus, civilul „a atacat” de unul singur si cu mainile goale o coloana de militari! In cartierul Marasti a existat o singura victima, Ioan Rusu, impuscat in cap, pentru „vina” de a fi cerut un foc la tigara de la militarii aflati in dispozitiv.
Dicu: „Am ordin sa trag, si trag!”
La hotel Astoria, cpt. Dicu Ilie era decis sa nu lase loc de trecere „elementelor declasate” ce se apropiau de P-ta Mihai Viteazul, sosind dinspre platforma industriala. Ce-i drept, Dicu ii someaza pe trecatori „sa circule”, motivand ca are ordin de a deschide focul, pe urma chiar tragand foc de avertisment.
Pentru Cluj, acest caz este unic tocmai prin faptul ca s-au efectuat somatiile de rigoare! Amenintati de cpt. Dicu cu pistolul, militarii nu prea au de ales si deschid si ei focul, cautand sa traga in aer, ori in asfalt, in fata coloanei de demonstranti. In urma excesului de zel al lui Dicu Ilie, isi pierd viata trei persoane, o a patra murind in urma unei leziuni grave, la scut timp.
Alte zece persoane sunt ranite. In ceea ce-i priveste pe impuscatii lui Dicu, trebuie spus ca Pop Teodor, de 19 ani, Inclezean Ioan, de 20 de ani, Ciortea Emil, de 43 de ani, au fost toti impuscati in spate. Un fapt care denota, nu-i asa, cat de necesara era executarea focului, impotriva unor civili neinarmati care erau cu spatele, probabil fugeau.
In mod bizar, Dicu Ilie este singurul condamnat pana in prezent, noroc insa ca dosarul s-a trimis la rejudecare. Superiorul lui Dicu, anume Florian Caba, avansat in grad, pina la general, nu se regaseste in dosar. Ca si Degeratu, Caba a fost utilizat de Armata, el ocupand chiar postul de sef al Fortei de Reactie Rapida.
Caba l-a amenintat pe Dicu, inaintea evenimentelor, ca il face tradator de tara si il taraste in fata Curtii Martiale, daca nu executa ordinele. La intoarcerea lui Dicu in unitate, Caba il felicita pentru mortii de la Astoria si il propune pentru prima.
Cocan: „Pe uratul ala, lasa-mi-l mie!”
La Fabrica de bere, seara, s-a tras tot fara nici o somatie. Ca la executie. Autorii: maior Cocan Ioan Laurentiu si maior Burtea Valeriu. In acest timp, lt. maj.(r) Hetea Ioan s-a retras cu grupa de soldati pe care o comanda undeva pe strada Marginase, refuzand sa participe la asasinarea demonstrantilor ce soseau dinspre cartierul Manastur.
Iata ca au existat si astfel de cazuri, despre care, insa, nu s-a vorbit prea mult. Drept multumire, Cocan si Burtea sunt avansati, ambii au grad de colonel, iar Hetea e dat afara din Armata cea curata si frumoasa.

Cel mai infect a fost insa Cocan, un individ care nu s-a sfiit sa scrie si carti despre cele petrecute la Fabrica de bere, el relatind ce frumos „abureau” cei impuscati, pe asfalt.
La Fabrica de bere au murit 9 persoane, 13 fiind ranite. Si aici, unii au fost impuscati in spate: Pop Aleandru, de 42 de ani, Misan Luminita Corina, de 21 de ani, ambii in timp ce incercau sa se indeparteze din fata cordonului de militari ce executau foc.
Au fost impuscati in cap: Grigore Bors, de 28 de ani, probabil prin ricoseu, Dinu Adiran Smical, de 28 de ani, probabil cu pistolul, in ochiul drept, Ioan Valean, de 37 de ani.
Tot la Fabrica de bere isi pierd viata si Ballay Zoltan Csaba, de 18 ani, care a murit cu zile, tocmai din lipsa ingrijirilor medicale, la fel ca Szabo Stefan, de 40 de ani, care moare in urma unei severe hemoragii interne dupa cateva ore, Ioan Chira, de 36 de ani, nimerit de un glonte ricosat in plin abdomen, Gheorghe Adrian Nasc, de 32 de ani, impuscat direct, cu un pistol ofiteresc marca „TT”.
Ioan Cocan ii ruga pe soldati sa-l lase sa traga in demonstrantii care i se pareau lui mai „interesanti”: „Pe uratul ala, lasa-mi-l mie”, a zis Cocan, dupa spusele soldatilor din subordine!
Dupa ce au bagat in pamint eroii revolutiei, au ingropat si dosarul
La Cluj, la 22 decembrie 1989, s-a declarat starea de necesitate pentru a se putea justifica masacrul din ziua precedenta. O parte din cei vinovati au fost arestati in iunie 1990, dupa ce seful Procuraturii militare Cluj, col. Tit Liviu Domsa instrumentase „Dosarul Cluj”. Sunt arestati, cu catuse la miini, Dicu, Cocan, Burtea, iar gen.Nicolae Militaru semneaza si pentru arestarea generalului Topliceanu.
Doar ca, la scurt timp, un anume Manea, ofiter de intendenta, avea sa telefoneze la Parchetul Militar, sustinand, categoric, eliberarea ofiterilor, in caz contrar amenintand cu ocuparea Clujului, de catre Armata.
In mod firesc, incidentul a fost anuntat pe cale ierarhica, anume lui Mugurel Florescu, seful Directiei Procuraturii Militare, care raporteaza mai sus, pina la Ion Iliescu. De sus, ordinele incep sa coboare clare si limpezi: cei arestati sa fie pusi in libertate imediat, pentru a nu se „destabiliza primele alegeri libere”.
Deci, Florescu dispune eliberarea, dupa care, in aceiasi zi, soseste personal la Cluj, insotit fiind de gen. Vasile Ionel. Are loc o consfatuire, dar nu cu col. Tit Liviu Domsa de la Procuratura Militara, ci cu generalul Cheler, comandantul Armatei a IV-a, succesorul generalului Topliceanu.
Dupa cateva zile, Ministrul Apararii Nationale, Victor Atanasie Stanculescu inchidea
dosarul Cluj si scotea din cauza si pe capitanul Carp Dando si pe generalul Topliceanu. Stanculescu propunand, totodata, pensionarea procurorului Domsa si numirea a 3 capitani (Andries Dorel, Siserman Viorel si Iepure Viorel) care sa se ocupe de dosar.
Cat despre inculpati, fiind inaintati in grad, la exceptional, vorbim aici de Lates, Caba, Degeratu, acestia nu mai puteau fi cercetati de cei cu grad inferior.
Iata ce scria Stanculescu: „Totodata, consider ca este timpul ca fata de g-ral. col. Topliceanu Iulian si Mr. Carp Dando sa se dea solutie in cauza in sensul scoaterii lor de sub urmarire penala.
Tergiversarea pronuntarii unei solutii fata de cazurile de mai sus ar avea consecinte grave si imprevizibile in randurile militarilor din Transilvania si de aceea va rog sa acordati prioritate rezolvarii acestor cazuri, precum si a celorlalte cazuri aflate in evidenta Dvs.”.
Scrisoarea lui Stanculescu era adresat lui Gheorghe Robu, procurorul general al Romaniei de la vremea aceea, si reprezinta o ingerinta directa a armatei in treburile justitiei.
Dupa cum explica procurorul Mihai Ghenus, scoaterea de sub acuzatie a vinovatilor se datora faptului ca acestia nu au fost decit simpli executanti ai ordinelor date de Milea si Ceausescu.
Decizia lui Stanculescu vine, insa, in urma unor solicitari primite din partea unor ofiteri de la Cluj – dupa cum reiese din scrisoare – anume Dorin Gheorghiu, Florian Caba, Mihail Popescu si Constantin Degeratu! Deci, dosarul lui Domsa a fost preluat de o echipa de la directie, a carei prima grija a fost sa-l puna in siguranta, sub protectia Armatei, adica a inculpatilor din dosar.
S-a hotarit in consecinta „scoaterea de sub urmarire penala a tuturor inculpatilor si disjungerea cauzei pentru autori necunoscuti”. In 1992, dosarul s-a inchis. Nu s-a gasit nici un vinovat.
Odata cu venirea la Cotroceni a lui Emil Constantinescu, se cere si redeschiderea dosarelor. In 1997, insa, Constantin Degeratu, devenit ministru al Apararii, dadea ordinul 522: „Prezentarea personalului militar si civil la organele de ancheta, cu privire la evenimentele din decembrie 1989, se va face doar cu aprobarea ministrului Apararii Nationale”.
Pentru ca, Degeratu se ocupase pe 21 decembrie 1989 cu elaborarea planurilor de lupta stradala dintre Armata si demonstranti. In consecinta, noul rechizitoriu a fost definitivat abia un an mai tirziu. Doar ca, in aprilie 2003 s-au dat si sentintele: faptele erau prescrise, criminalilor din Armata li se schimbase incadrarea juridica in vatamare corporala din culpa etc. Procuratura a facut recurs.
La fel si ofiterii care, au fost obligati, in solidar cu Armata, sa plateasca unele despagubiri familiilor celor asasinati. In solidar, in sensul ca banii ar veni exact din bugetul de stat! Oricum, dosarul va fi rejudecat de Sectia Penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
Jumatate din eroii martiri ai Clujului au fost impuscati in spate
Facand o sumara statistica, vom constata ca la Cluj, jumatate din eroii martiri ai urbei, au fost impuscati in spate:13 din 26. Restul au fost impuscati preponderent in cap, ceea ce denota faptul ca cei care au tras, au cautat sa ucida in primul rand.
Felul in care s-a tras, indica apoi, nu doar o imensa iresponsabilitate din partea ofiterilor pe care, de acum, ii putem justificat numi calai, dar si o imensa lasitate. Lasitate, pentru ca incearca sa se sustraga judecatii ascunzandu-se indaratul uniformelor militare. Lasitate, pentru ca au impuscat oameni din spate.
Ce-au fost si ce-au ajuns calaii revolutiei?
Generalul Topliceanu era, in 1989, membru supleant al CC al PCR. A fost, apoi, in FSN. Sef peste Armata de uscat, in 1990, adjunct al ministrului Apararii, profesor la Academia Militara. Generalul care a reprimat Revolutia la Cluj este presedintele Uniunii Nationale a Cadrelor Militare in Rezerva si Retragere, recunoscuta de guvern ca fiind de utilitate publica.

O utilitate ce costa bugetul tarii cca. 200 de milioane de lei, pentru anul 2005. Topliceanu a declarat, in timpul procesului, ca in Piata Libertatii s-a tras de la etajele superioare ale cladirilor din jur, desi toata lumea a vazut cum tocmai soldatii din strada au tras. Minciuna lui Topliceanu nu e sustinuta de expertizele medico-legale.

Constantin Degeratu a ajuns general si ministru al Apararii, ca sa nu mai amintim de functia de consilier prezidential. Pe urma, intrucat au inceput sa-i placa ambasadele (dupa esecul instrumentarii cazului „firul rosu”, a fost trimis in strainatate ca atasat militar.
Cand procurorului militar Gheorghe Surdescu i s-a atras atentia ca Degeratu este cel care a intocmit planurile de dizlocare a trupelor de represiune in Cluj, acesta a declarat: „Lasa, domnule, cu pixul nu se omoara oameni”. Si Degeratu e liber si nu a fost niciodata implicat in proces. A fost, in schimb, implicat in scandaluri.
In anul 2000, PSD il acuza pe Constantin Degeratu ca ar fi sustras documente secrete din Arhiva Ministerului Afacerilor Externe, documente ce au fost puse la dispozitia lui Emil Constantinescu.
Doi ani mai tirziu, Tudor Tanase, directorul Serviciului de Telecomunicatii Speciale (STS), a declarat in conferinta de presa, ca s-a incalcat legislatia cumparandu-se, in perioada 1996-2000, de la consilierul prezidential de atunci Constantin Degeratu, apartamentul acestuia din Cluj, cu pretul „excesiv” de aproximativ 42.000 de dolari.
Tanase a spus ca in acest caz a fost incalcata legislatia privind evaluarile, intrucat STS nu a facut nici o expertiza a apartamentului.
Florian Caba a ajuns general si sef al Fortei de reactie rapida. Azi, e un prosper om de afaceri, dupa ce o firma in spatele careia s-a aflat ani de zile pe post de „consilier” s-a ocupat cu aprovizionarea Armatei. Ca si Degeratu, a fost scos din Dosarul Cluj si e liber. Florian Caba a avut o ascensiune rapida pina la trecerea lui in rezerva, in urma cu 2 ani.
A devenit general de brigada, loctiitor al comandantului Corpului IV Armata, loctiitor al sefului Statului Major al Trupelor Terestre.
Ioan Cocan s-a internat imediat dupa revolutie, cind au inceput cercetarile, la Psihiatrie. Ca sa aiba si patalama. La intoarcere in unitatea militara din Floresti, in noaptea de 21 decembrie, avea mustrari de constiinta: a impuscat oamenii cu pistolul, in loc sa-i secere cu mitraliera.
A divortat de sotia lui ca sa nu cumva sa trebuiasca sa plateasca daune celor impuscati, trecandu-si bunurile pe numele acesteia. A scris doua carti despre revolutie si cum e sa ucizi. A dat in judecata toti ziaristii care au scris despre el si, evident, a pierdut toate procesele.
Cocan a declarat in fata instantei Curtii Supreme ca adevaratii vinovati de represiunile din urma cu 15 ani se afla in continuare la conducerea Armatei. I-a nominalizat pe generalul Mihai Popescu – seful Statului Major General, generalul Dorin Gheorghiu – fostul sef al Corpului 4 Armata, genralul Nicolae Oprea, genralul Florian Caba si generalul Constantin Degeratu.
Ilie Dicu a ajuns maior. N-a fost promovat la exceptional, fiind, ca si Cocan, pion de sacrificiu. A fost condamnat, in 2003, la 5 ani de inchisoare, dar procesul se rejudeca, deci e liber.
Valeriu Burtea e liber si e colonel. S-a mutat la Bucuresti. La Cluj are amintiri nesanatoase. Este cel care le-a spus militarilor, la plecarea din cazarma: „Impuscati-i, ca nu-s oameni”.
Carp Dando a ajuns colonel, a ramas in armata. Fiind impuscat in picior de unul din soldatii pe care-i avea in subordine (Guldea Constantin), Carp Dando a ajuns „luptator in revolutie” si erou!
Vasile Lates a ajuns general. Nu a fost nici el implicat in Dosarul Cluj. Potrivit marturiilor militarilor, Lates este cel care „i-a prelucrat” pe militarii care au tras, ordonandu-le sa nege acest lucru.
Marian Bolbos a ramas fruntas, e drept, in rezerva. Traieste intr-un sat din judetul Bistrita-Nasaud. A fost, deocamdata, achitat pentru crima savirsita.

http://www.hotnews.ro/stiri-presa_regionala_arhiva-1738147-achitati-nu-oameni.htm

http://www.ziua.ro/display.php?data=2000-04-06&id=41477

Extirparea fostilor comunisti din Justitie si Interne naste pensionari de lux

de Madalin Pribu, Cosmin Torr     Averea

Luni, 10 octombrie 2005, 0:00

Ii amintim aici pe: Gheorghe Surdescu, procuror militar sef serviciu, delegat la Parchetul National Anticoruptie, care a incasat, dupa cum arata in urma cu cateva luni un ziar central, nu mai putin de doua miliarde de lei; Alic Saiciuc, fost consilier in Ministerul Justitiei, si Adrian Cojocaru, fost procuror militar la Parchetul Timis, care a primit in jur de 700 de milioane de lei.
In perioada 2004 – 2005, sapte militari din cadrul SIPA, cu o vechime de peste 20 de ani, au beneficiat de plati compensatorii de aproape doua miliarde de lei, bani impartiti intre generalul Marian Descultu, coloneii Gheorghe Dascalita, Marian Panciu, Login Marinescu, Constantin Strainu, Constantin Calugarita si Doru Spataru.

Ministerul Administratiei si Internelor a achitat, de la 1 ianuarie anul trecut, plati compensatorii insumand nu mai putin de 83 de miliarde de lei. Banii au fost incasati de cele aproape 1.000 de cadre care au trecut in rezerva.

Numai in primele cinci luni ale acestui an, MAI a scos de la buget peste 30 de miliarde de lei pentru „compensatorii”, ca urmare a masurilor aplicate de ministrul Vasile Blaga.

http://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1206136-extirparea-fostilor-comunisti-din-justitie-interne-naste

articol mai vechi

articol mai nou