Sorin Ovidiu Vintu si-a facut blog si anunta ca va povesti „in urmatoarea postare” cum este construit sistemul de putere din Romania si cine il conduce cu adevarat. Avocata acestuia, Angelica Enache, a confirmat pentru HotNews.ro autenticitatea blogului.

Aceasta a precizat ca SOV trimite postarile spre publicare prin intermediul ei sau al familiei.

Iata mai jos prima postare, intitulata „Preambul„:

„Eram intr-o scurta vacanta acordata de judecatorii din Romania. Ma lafaiam intr-un fotoliu, asezat pe debarcaderul de pe marginea lacului artificial pe care mi-l facusem pe proprietatea de la Otopeni.

Mic, negru, gras si zambitor, isi face aparitia Valentin Nicolau. Ca de obicei, cand venea pe la mine, avea in mana o sacosa plina, de carti. Imi placea tipul. Era proprietarul editurii Nemira. Tiparea literatura S.F. Eu, ador, in ciuda varstei, acest tip de literatura. Cred ca asta ne-a apropiat.

Incepem sa palavragim pe subiectele zilei. Ne dam cu parerea, facem zdrente clasa politica si ne rostogolim in calitatea si amploarea nepretuitei noastre inteligente. Ne despartim dupa vreo ora, strangandu-ne mainile, cu fruntea sus, pieptul bombat si ochii stralucitori.

Eram barbati, eram destepti, eram responsabili. Evident ca amandoi ne amuzam in sinea noastra de aceste mici si nevinovate fanfaronade. Stiam exact doza de caraghioslac din atitudinea noastra. Amandoi aveam niste sisteme de valori clare si un sanatos simt al autoironiei care ne ajuta sa n-o luam razna.

Il petrec cu privirea pana se urca in masina si incep sa scot cartile din sacosa. Multe titluri, multi autori pe care nu-i cunosteam. Brusc intepenesc cu ochii pe un titlu. Ii patrund instantaneu semnificatia – Vorbitor in numele mortilor. Ho! Nu va bucurati inca, nu sunt pe moarte! Dar cand se va intampla, cine va vorbi despre mine? Cine ma cunoaste suficient de bine incat sa le spuna alor mei cine am fost? Cine are autoritatea morala sa imi califice faptele?

Atunci am hotarat ca am obligatia sa o fac eu insumi. Sunt obligat sa las copiilor mei o mostenire simbolica, imaginea nedeformata a tatalui lor. Nu am avut niciodata timp sa la povestesc si sa le explic ce am facut si ce am simtit. Care au fost mecanismele si simtamintele care mi-au calauzit existenta.

In lupta titanica pe care o dau pentru a ramane contemporan cu mine insumi, am decis sa comunic cu ai mei prin intermediul blogului. Poate ca, din greselile, reusitele si experientele mele, vor invata si altii.

Nu sunt si nu incerc sa fiu scriitor, asa ca nu ma voi formaliza si nu voi pune accent pe stil ci pe continut.

Va voi arata, dragii mei, care sunt adevaratele chipuri ale persoanelor, personajelor si personalitatilor pe care le-am cunoscut. Cu multi dintre ei veti fi obligati sa convietuiti si cand nu va voi mai putea proteja eu. Va voi explica si ce se ascunde in spatele intamplarilor pe care le vedeti la TV si cum functioneaza in realitate Romania.

Am inceput sa scriu aceste randuri azi, 23.10.2014, orele 9:00, dintr-o celula a spitalului penitenciar Jilava. Am televizorul deschis. Basescu pleaca pe nu stiu unde si ne spune ca Romania are nevoie de un partid nou, pentru ca toate alea vechi sunt compromise. Aceasta afirmatie a facut-o la ora 10:02. Baiatul asta are dreptate. Din nefericire, oricat de corecta este aceasta afirmatie, ea este descalificata de cel care o face. Va voi povesti mai tarziu ceea ce trebuie sa stiti despre Basescu.

Pentru inceput, va voi spune cum este conceput sistemul de putere din Romania, cum este sistemul de Justitie si apoi cum este conceput si cum functioneaza sistemul penitenciar. Cred ca va veti amuza cand va voi povesti despre puscarii si despre cei care le populeaza, hoti si gardieni.

De ce incep cu astea? Pentru ca, cel mai important lucru pe care trebuie sa-l stiti, este ce inseamna un stat. Ca nu este altceva decat un pachet de legi. Ignorati-i pe toti cei care vor veni cu definitii savante si va vor spune ca sunt pe dinafara.

Justitia este institutia fundamenta a unui stat. Atunci cand justitia este deservita de functionari nevrednici, statul se duce dracului.

Va voi vorbi despre ei, cu nume si prenume, despre acesti indivizi sau individe care, din prostie sau ignoranta, nu-si inteleg menirea si ne transforma din cetateni demni ai unui stat intr-o adunatura de indivizi fara respect de sine si fara morala.

Raul cel mai mare nu este acela ca devenim imorali ci amorali. Ne situam ‘dincolo de bine si de rau’. Nu mai dam doi bani pe Justitie, legile nu ne mai sunt opozabile, statul devine un concept difuz.

Din nefericire pentru voi, si eu am fost puternic atins de acest lucru. Am devenit, in timp, profund amoral. Mi-am dat seama de asta abia cand nu mai puteam sa schimb mare lucru in ceea ce ma priveste. Si nici nu am chef s-o fac. Acum sunt ceea ce sunt dar, macar am incercat sa semnalez necesitatea intaririi statului printr-o iesire publica, acum cativa ani, la postul de televiziune ‘Realitatea’.

Copii, asta nu este o incercare de exorcizare sau de legitimare, este o descriere a ceea ce se intampla in societatea in care evoluati.

Este capcana in care aproape toata generatia mea a cazut. Asa se explica atitudinea clasei politice, a oamenilor de afaceri romani, a jurnalistilor, a magistratilor si chiar a unei categorii largi de intelectuali.

Acesta a fost un preambul. In urmatoarea postare va voi spune cum este construit sistemul de putere din Romania si cine il conduce cu adevarat”.