În premieră, avocații jurnalistului Ohanesian Eduard au ridicat ieri la Curtea de Apel București problema incompatibilității membrilor completului de judecată format din judecătorii Cristian Olteanu și Mariana Constantinescu, solicitând “verificarea depunerii declarației magistratului prevazute de art. 7 din legea nr 303/2004, precum și verificarea conformității acesteia cu realitatea, prin CSM și CSAT”. Cererea înaintată de jurnalist are scopul de a elimina suspiciunile privind afectarea condițiilor prevăzute de lege, de Constituție și de articolul 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, referitoare la un proces echitabil “conform principiului egalității armelor” și în fața unor magistrați cu adevărat independenți.

“Cum ar decurge judecata dacă președintele unui complet de judecată ar fi ofițer acoperit pus să judece? Ar fi ilegal, dar întrebarea privea “metodica” deturnării procesului de la cursul normal, legal: s-ar respinge probele, nu s-ar audia martori-cheie, nu s-ar declasifica documente relevante, s-ar petrece incidente în care legea ar fi încălcată exact de autoritatea chemată să o aplice corect sau să o apere iar, în final, s-ar respinge acțiunea. Situația descrisă este similară cu ceea ce ni s-a întâmplat nouă la Tribunalul București”, se arată în cererea jurnalistului.

Art. 7 din Legea nr. 303/2004 spune:
(1) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi, personalul de specialitate juridică asimilat acestora şi personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi parchetelor nu pot fi lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori
ai serviciilor de informaţii.
(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) completează, anual, o declaraţie autentică, pe propria răspundere potrivit legii penale, din care să rezulte că nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii.
(3) Consiliul Suprem de Apărare a Ţării verifică, din oficiu sau la sesizarea Consiliului Superior al Magistraturii ori a ministrului justiţiei, realitatea declaraţiilor prevăzute la alin. (2).
(4) Încălcarea dispoziţiilor alin. (1) conduce la eliberarea din funcţia deţinută, inclusiv cea de judecător sau procuror.

Reamintim faptul că judecătorul Cristian Olteanu este președinte al Secției a III-a Civile și în același timp vicepreședinte al Curții de Apel București.

Deseori, observatorii independenți, jurnaliștii și chiar foștii magistrați au acuzat implicarea nefastă a serviciilor secrete în Justiție și în sprijinirea unor grupuri de crimă organizată. La începutul acestui an, judecătorul Horațius Dumbravă, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a cerut președintelui României, verificarea unor magistrați prin CSAT, cu privire la încălcarea art. 7 din Legea nr. 303/2004.

Curtea de Apel Bucuresti
Sectia a III a Civila
Dosar nr. 58432/3/2010

Domnule Președinte,

Subsemnatul, Ovidiu Ohanesian, ridicand o problema de incompatibilitate a membrilor completului de judecata, dl. Judecator Cristian Olteanu si dna jud. Mariana Constantinescu, am solicit verificarea depunerii declaratiei magistratului prevazute de art. 7 din legea nr 303/2004 precum si verificarea conformitatii acesteia cu realitatea, prin CSM si CSAT, pentru eliminarea oricarei suspiciuni privind afectarea conditiilor
prevazute de lege, de Constitutie si de art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului – a unui proces echitabil, conform principiului egalitatii armelor si in fata unor magistrati cu adevarat independenti.

Art. 7 din Legea nr. 303/2004 spune:
(1) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi, personalul de specialitate juridică asimilat acestora şi personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi parchetelor nu pot fi lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii.
(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) completează, anual, o declaraţie autentică, pe propria răspundere potrivit legii penale, din care să rezulte că nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii.
(3) Consiliul Suprem de Apărare a Ţării verifică, din oficiu sau la sesizarea Consiliului Superior al Magistraturii ori a ministrului justiţiei, realitatea declaraţiilor prevăzute la alin. (2).
(4) Încălcarea dispoziţiilor alin. (1) conduce la eliberarea din funcţia deţinută, inclusiv cea de judecător sau procuror.

Completul de judecata a respins cererile de verificare ca inadmisibile, aratand ca aceste verificari ar excede cadrului procedural.

In realitate erau doua incidente procedurale referitoare la compatibilitatea magistratilor.

Suspiciune de incompatibilitate a fost augmentata de aceasta respingere si cu aceasta motivare, a celor doua cereri de verificare.

Cine are de ascuns ceva si de ce?

Magistratul trebuie sa se afle mai presus de orice banuiala. Daca apare o banuaiala, in mod legitim intr-un asemenea cadru procesual cu multiple incalcari grave ale drepturilor omului implicand si conducatori ai unor servicii de informatii, derivand din numeroase fapte penale de terorism, abuz in serviciu sau trafic de armament – atunci banuiala trebuie/trebuia imediat indepartata, astfel ca se impuneau verificarile necesare prin CSM si CSAT.

Cum ar decurge judecata daca presedintele unui complet de judecata sa fie ofiter acoperit si sa judece? Ar fi ilegal, dar intrebarea privea “metodica” deturnarii procesului de la cursul normal, legal :
S-ar respinge probele, nu s-ar audia martori-cheie, nu s-ar declasifica documente relevante, s-ar petrece incidente in care legea ar fi incalcata exact de autoritatea chemata sa o aplice corect sau sa o apere iar, in final, s-ar respinge actiunea.

Situatia descrisa este similara cu ceea ce ni s-a intamplat noua la Tribunalul
Bucuresti.

Cand un magistrat ar fi descoperit ca este si ofiter de informatii, colaborator sau afiliat unui serviciu de informatii, isi pierde ambele calitati, fapta fiind foarte grava. Discutiile publice si scandalul din campania electorala implicand un procuror care a fost si lucrator al unui serviciu de informatii – sunt bine cunoscute. Faptele dezavuate nu au contribuit la sporirea prestigiului Justitiei si nici al serviciilor secrete, care au ascuns incalcari ale legii.

Dupa cum aratam Art. 7 din Legea nr. 303/2004 dispune ca:
(1) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi, personalul de specialitate juridică asimilat acestora şi personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi parchetelor nu pot fi lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii.
(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) completează, anual, o declaraţie autentică, pe propria răspundere potrivit legii penale, din care să rezulte că nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii.
(3) Consiliul Suprem de Apărare a Ţării verifică, din oficiu sau la sesizarea Consiliului
Superior al Magistraturii ori a ministrului justiţiei, realitatea declaraţiilor prevăzute la alin. (2).
(4) Încălcarea dispoziţiilor alin. (1) conduce la eliberarea din funcţia deţinută, inclusiv cea de judecător sau procuror.Prin urmare, mai inainte de o dezbatere pe aspecte importante in acest dosar, era nevoie de unele clarificari.

O importanta clarificare pentru jurnalistul Ovidiu Ohanesian, fost ostatic, fost martor, fost parte vatamata in dosarele privind condamnarea pentru terorism a lui Omar Haysam si Mohammad Munaf – era sa stie ca magistratii care ii judeca ij apel cauza, sunt mai presus de orice banuiala, inclusiv de aceea ca ar putea fi ofiteri acoperiti sau afiliati in vreun fel unui serviciu secret din cele implicate in “rapire” sau “fuga” .

Se cunoaste ca dupa “fuga lui Omar Haysam” toti cei trei sefi ai serviciilor secrete implicate, si procurorul general si-au dat demisia si un alt procuror sef de directie … si au fost atentionati dur de comandantul fortelor armate, toti acestia fiind militari.

Recent, un membru al Consiliului Superior al Magistraturii, s-a adresat presedintelui Romaniei, pentru efectuarea de verificari asupra unor magistrati cu privire la incalcarea art. 7 din Legea nr. 303/2004.

Numerosi alti observatori independenti, inclusiv jurnalisti si fosti magistrati au acuzat implicarea nefasta a serviciilor secrete in Justitie si in sprijinirea unor grupuri de crima organizata. La fel au procedat si citiva membri ai personalului unor autoritati administrative autonome care au efectuat avertizari in interes public, denuntand incalcari ale legii si ingerinte in activitatea magistratilor.

Curiozități procesuale tipice pentru ingerințe străine de Justiție:

Dincolo de cele sus-aratate, subliniez ca intr-o prima etapa, in primul dosar deschis la Tribunalul Bucuresti, ne-am judecat 2(doi) ani din cauza admiterii abuzive de catre judecatorul Lazar Florica
de la sectia V a civila, a unei exceptii de inadmisibilitate, pentru magistratul in cauza neexistand lege contra erorii judiciare reliefate. A intervenit Curtea de Apel si a desfiintat hotararea Tribunalului. Mai apoi, la Inalta Curte, care a respins recursul, doua doamne judecatoare Negrila si Costanda, au tinut sa transmita reclamantului un mesaj. L-au transmis prin hotarare. Apoi dosarul a fost dosit/piedut inca un an la Tribunalul Bucuresti. Am reluat cererea, si a urmat odiseea de la Sectia a IV a, cu reprezentantia finala a dnei Avrigeanu, intrata intempestiv in dosar. Desi magistratul era dator sa-si respecte codul Deontologic, in fata instantei de fond am observat o constanta si majora lipsa a impartialitatii, s-a refuzat administrarea unor probe – informatii clasificate, ca sa nu se supere emitentii, depozitarii sau persoanele vizate. S-a refuzat demararea procedurilor de declasificare a unor documente care erau indicate.

Cand am cerut stramutarea acestui dosar, cererea de stramutare a fost repartizata, desigur NEaleatoriu, tot la un complet unde era dna Costanda, dna Negrila fiind plecata la Biroul Electoral Central !

Prin urmare, in aceste conditii devine legitima banuiala ca acest dosar in care si Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a facut cerere de interventie.

Refuzul membrilor completului de judecata, dl. Cristian Olteanu si dna Mariana Constantinescu, de a accepta verificarile asupra respectarii art. 7 din Legea nr. 303/2004, ca si de a le trimite catre un alt complet (priveau propria incompatibilitate, situatie care, in sensul art.98 din Regulamentului instantei HCSM 328/2005, trebuie analizata de un alt complet de judecata, laolalta cu necenzurarea alegatiunilor consilierului juridic al parchetului – creeaza in mod intemeiat suspiciunea legitima ca membrii completului de judecata au un anumit interes, netransparent, pentru judecarea intr-un anume fel a acestui apel, intr-un sens defavorabil mie si contrar obligatiei de a respecta drepturile omului, pe care o pot pune si pe seama unei istorii anterioare a fiecaruia.

Va solicit sa admiteti prezenta cerere de recuzare si trimiterea dosarului la repartizarea aleatorie. Solicit sa fiu citat pentru a asista la repartizarea aleatorie.

Ovidiu Ohanesian

Domnului Presedinte al Curtii de Apel Bucuresti