Ambasadele SUA din state din centrul şi estul Europei întocmesc în prezent planul de acţiune pentru susţinerea şi cooperrea în măsuri anticorupţie. Informaţia a fost furnizată de subsecretarul de stat Sarah Sewall, însărcinată cu Securitatea Civilă, Democraţie şi Drepturile Omului, într-un discurs prezentat cu ocazia Zilei Luptei împotriva Corupţiei.

În plus, intenţia SUA a fost semnalată de presa de la Budapesta, din cauza faptul că oficialul american a menţionat Ungaria şi faptul că SUA au interzis vizele pentru 10 oficiali unguri, ca o practică de luptă împotriva corupţiei şi a celor care fac acte de corupţie.

Subsecretarul de stat Sarah Sewall nu a dat detalii despre aceste planuri, dar în acest context a adus în discuţie ONU-urile care au programe şi luptă împotriva corupţiei sau convenţiile internaţionale prin care ar putea pune presiune asupra statelor să lupte împotriva corupţiei.

Discursul său a transmis mesaje puternice şi clare referitor la poziţia SUA faţă de corupţie. Iată cele mai importante idei:

Referitor la combaterea acestui fenomen

• Combaterea corupţiei este grea, însă folosim o serie de instrumente – şi cooperăm adesea cu alte state şi instituţii – pentru a încuraja şi sprijini activitatea anticorupţie.
• Punem în aplicare prevederile Foreign Corrupt Practices Act (legii privind combaterea actelor de corupţie în străintate), care – din 2009 încoace – a generat 3 miliarde de dolari în penalităţi şi a dus la condamnarea a mai mult de 50 de persoane, inclusiv lideri de companii de nivel înalt.
• La Departamentul de Stat ne-am folosit, într-un mod non-politic, autoritatea de sancţionare prin neacordarea de viză liderilor corupţi. Recent, am aplicat această măsură pentru şase oficiali ungari şi apropiaţii lor din cauza unor acte de corupţie. Această acţiune a suscitat îngrijorrea opiniei publice şi a dus la ieşirea în stradă, în 9 noiembrie, a 10.000 de protestatari care au cerut demisia oficialilor corupţi.
• Încercăm să devenim mai targetaţi. În ultimii ani, guvernul SUA a încercat să determine care sunt priorităţile spre care trebuie să îndreptăm resursele anticorupţie, ţările în care corupţia reprezintă un risc pentru interesele SUA şi unde resursele noastre ar avea un impact.
• Aplicarea acestei abordări prioritizate cere integrarea mai multor instrumente care să atingă o paletă cât mai largă de actori – o abordare completă şi comprehensivă care să lovească nodurile de corupţie şi să genereze o schimbare.
• În al doilea rând, lucrăm la abordări noi, creative, adaptate contextului local, care să complementeze concentrarea noastră pe întărirea mijloacelor şi instituţiilor legale anticorupţie. iar parte a acestei abordări este găsirea unei modalităţi de prevenire a actelor de corupţie, nu doar de pedepsire a lor.
• În al treilea rând încercăm aprofundarea parteneriatelor pe care le avem în interiorul şi în exteriorul guvernului. Combaterea corupţiei cere susţinerea societăţii civile şi parteneri multilaterali, pentru că problema este atât de complexă şi soluţiile sunt pe termen lung.
• Explorăm modalităţi de sporire a colaborării cu sectorul privat şi cu băncile de dezvoltare internaţionale pentru a ne maximiza impactul.
• În anii următori intenţionăm să lansăm “Universtitatea Anticorupţie”, care să implice diplomaţii, universităţile şi ONG-urile din întreaga lume. Pentru că, în fond, nicio naţiune nu poate eradica singură corupţia.
• Rolul central al voinţei politice în lupta anticorupţie explică de ce este atât de important să identificăm şi să susţinem oportunităţile politice atunci când ele apar. Lucrăm pentru a accelera parteneriatele cu lideri reformişti pe care aceste ferestre de oportunitate îi aduc.
• Avem astfel nevoie de alocări de bani flexibile, pentru a putea oferi susţinerea pe baza schimbărilor din teren, nu doar pe baza unor cicluri bugetare de trei ani. Asta nseamnă şi o corelare a analizei politice cu ajutorul programat, pentru a putea anticipa şi răspunde rapid oportunităţilor care apar.

Sunt doar câteva dintre direcţiile asupra cărora se va concentra administraţia americană în această ofensivă de luptă anticorupţie şi de susţinere în aceste demersuri ale ţărilor din regiunea noastră.

Impactul corupţiei

Oficialul american a arătat, în discursul său, că fenomenul corupţiei are un puternic impact asupra vieţii economice, a securităţiii, drepturilor omului şi dezvoltării unei ţări, în general.

“Când politicienii fură din banul public în loc să îl cheltuie adecvat, şcolile rămân fără cărţi, pacienţii fără medicamente şi agenţii economici nu au poduri şi autostrăzi la dispoziţie”, a spus Sarah Sewall, descriind parcă situţia pe care o deplângem în România.

Despre impactul asupra dezvoltării

Corupţia prejudiciază esenţa contractului social, subminează încercările guvernului de a avea legitimitate şi fundamentul democraţiei. Corupţia este catalizatorul regimurilor autoritare, prin care conducătorii au resurse să le distribuie şi oportunităţi de a expune “mizeria” apropiaţilor care nu le arată loialitate.

Despre impactul asupra economiei

• Când companiile trebuie să plătească mită pentru reducerea birocraţiei, ele nu fac decât să încurajeze la dezvoltarea unei şi mai mari birocraţii, încetinind modul de a face afaceri şi crescând cheltuielile afacerilor.
• Corupţia are efecte devastatoare asupra companiilor americane care îşi desfăşoară corect afacerile. Când companiile noastre vor să concureze în străinătate, corupţia le anihilează capacitatea de a concura pe piaţă.
• Dacă o decizie de achiziţii publice în Rusia se face pe baza mitei, nu a concurenţei corecte, atunci companiile noastre fie renunţă, fie vor fi învinse. Asta ne afectează economia şi pune rpesiune asupra companiilor americane pentru a încălca regulile. Dar asta înseamnă şi faptul că are de pierdut şi consumatorul rus – primeşte un produs sub standard pentru că producătorul a trebuit să cheltuie mai mulţi bani pe mită în locul producţiei.
• Prosperitatea tuturor, în cea mai pură formă a sa, cere şi angajamentul tuturor de a avea economii bazate pe reguli transparente care să funcţioneze în interesul SUA şi al aprtenerilor noştri internaţionali.
• Parte a acestui angajament este şi protejarea sistemelor noastre financiare de la a găzdui active furate. Rezultatele actelor de corupţie sunt adesea ascunse în bănci sau firme fantomă în Europa occidentală şi SUA.
• Aceste venituri necuvenite pot fi folosite pentru susţinerea unor regimuri autoritare sau la finanţarea terorismului. Lucrăm cu partenerii noştri, în special în G20, pentru a garanta că sistemele financiare nu sunt refugii pentru banii furaţi.
• A devenit relativ uşor să demonstrăm cum corupţia erodează democraţia şi ne prejudiciază prosperitatea. Acum avem instrumentele pentru a calcula acest impact: Banca Mondială şi indicele ONU de măsurare a impactului corupţiei asupra dezvoltării, raportul anual aasupra drepturilor omului întocmit de Departamentul de Stat, ONG-uri precum Transparency International care evaluează impactul corupţiei asupra libertării şi instituţii ca OECD care cuantifică impactul corupţiei asupra mediului de afaceri.

Despre impactul asupra securităţii

• Dar corupţia are şi alte efecte, mai dificil de cuantidicat dar nu mai puţin insidioase. Corupţia alienează cetăţenii şi îi înfurie, îi face să îşi piardă încrederea în stat sau, mai rău, alimentează revolte şi extremismul violent.
• Corupţia are efecte profunde asupra siguranţei noastr. Poliţiştii se uită în cealaltă direcţie la controale, vameşii fac la fel, totul în schimbul mitei. Iar asta nu face decât să faciliteze modul de operare al cartelurilor de droguri, teroriştilor şi înseamnă ameninţări la siguranţa noastră.
• Ucraina este o altă ilustrare a corupţiei care a sporit riscul de instabilitate şi a împiedicat statul să răspundă acestor riscuri.
• Maidanul a fost o mişcare suscitată de dispreţul faşp de un regim cleptocratic care încălca regulile democratice.
• Corupţia a împiedicat oferirea de servicii, a speriat investitorii şi a mutilat sistemul de justiţie. Oamenii de afaceri şi chiar ţările străine au cumpărt, ani la rând, influenţă politică în parlamentul ucrainean şi în decidenţii privnd achiziţiile.
• Iar frustrarea publicului a crescut, până a dat în clocot, escaladată şi de influenţa Rusiei. Instituţiile de securitate care trebuiau să pareze agresiunea rusiei au avut dificultăţi în a organiza această apărare, pentru că au fost slăbite ani de zile şi aduse în stare de ineficienţă.
• Din Balcani până la Marea Neagră şi Golful Bengal, corupţia vulnerabilizează naţiunile şi indivizii în faţa ameninţărilor interne sau manipulării din exterior. Suntem conştieni de aceste ameninţări şi ambasadele noastre din câteva zeci de state din centrul şi estul Europei lucrează acum la planuri de acţiune pentru susţinerea şi cooperrea la reforme anticorupţie în ţările în care se află.