Alături de procurorul Luminiţa Sega, decedată imediat după ce i-a fost luat dosarul Vîntu-FNI, trebuia redus la tăcere şi comisarul Constantin Duvac, susţin surse din DGIPI. Omul-cheie ar fi trebuit să fie acelaşi Irinel Păun, procurorul adus de Vasile Blaga în MAI.

Comisarul Constantin Duvac a fost şeful Cercetărilor Penale din Poliţie şi a coordonat ancheta în dosarele FNI-FNA-Banca Agricolă-Banca de Investiţii şi Dezvoltare-Banca Română de Scont alături de procurorul Luminiţa Sega. Între 2003-2004, după ce dosarele i-au fost luate Luminiţei Sega şi date spre instrumentare lui Irinel Păun, comisarul Duvac şi-ar fi dat seama că urmează dezincriminarea lui Vîntu, motiv pentru care ar fi dat unor jurnalişti copii ale probelor incriminatorii.

Cel care a aflat încă din 2003 de scurgerile de informaţii către presă ar fi fost comisarul DGIPI Traian Marinescu, prietenul lui Vîntu (copiii lui Marinescu ar fi fost angajaţi la firme controlate de Vîntu – sursa: DGIPI). Din acel moment au început şi necazurile lui Duvac. Contactat telefonic, Duvac nu a negat malversaţiunile lui Marinescu, dar a refuzat să vorbească despre dosarul FNI pe motiv că acum se află în cercetarea Parchetului General, care l-a redeschis printr-o ordonanţă a procurorului general Laura Codruţa Kovesi (despre care RL a relatat joi, prin publicarea integrală a ordonanţei).

Serviciul secret al Internelor l-a protejat pe Vîntu

În 2003, comisarul Traian Marinescu, şef de birou la DGIPI – serviciul secret al Internelor -, i-ar fi raportat şefului DGIPI de atunci, chestorul Virgil Ardelean, că Duvac este corupt, că transmite documente şi informaţii presei. Ardelean ar fi transmis acea notă la DNA şi la SRI, cerând avizarea interceptărilor convorbirilor telefonice atât ale jurnaliştilor, cât şi ale lui Duvac. În timp ce Duvac se războia cu DNA şi DGIPI, procurorul Irinel Păun l-a scos (în 2004) de sub învinuire pe Vîntu pentru infracţiunile grave de spălare de bani, instigare la înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave şi asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni (care atrag pedepse de 15 ani închisoare).

Luminiţa Şega

În 2005, Luminiţa Sega, care putea protesta pentru albirea lui Vîntu, s-a îmbolnăvit subit, a intrat în comă şi după un an a murit, fără a se stabili cauzele morţii. Dosarul morţii ei suspecte se află şi astăzi în cercetare la Parchetul Bucureşti, fără a fi soluţionat, deoarece se aşteaptă rezultatele analizelor toxicologice, trimise prin proceduri judiciare speciale la un laborator din SUA. Tot în acea perioadă a murit (de moarte naturală) comisarul Traian Marinescu, cel care „s-a tot chinuit să-l prindă cu ceva pe Duvac”, spun surse din DGIPI.

Procurorul Păun, promovat la DGA pentru anihilarea lui Duvac

În 2006, Duvac era în continuare în investigarea DGIPI, spun sursele noastre. Pentru „a se continua munca lui Marinescu şi a i se face o înscenare lui Duvac, Blaga l-a adus la şefia Direcţiei Generale Anticorupţie din Interne pe procurorul Irinel Păun”, mai spun surse din serviciul secret. Am încercat să obţinem un punct de vedere şi de la Vasile Blaga, dar acesta nu a răspuns nici la telefoane, nici la întrebările pe care i le-am transmis prin SMS. Am fi vrut să aflăm care au fost motivele pentru care l-a promovat pe Irinel Păun la şefia DGA. De asemenea, am fi vrut să aflăm care sunt relaţiile sale cu Vîntu şi de ce îl vizita periodic, după cum susţin sursele RL. De menţionat că Vasile Blaga nu a fost atacat niciodată de Realitatea TV, post controlat până de curând de Sorin Ovidiu Vîntu.

Expertizele incriminării lui Vîntu trebuiau distruse

Printre probele pe care Duvac le-ar fi transmis jurnaliştilor ar figura o expertiză financiar-contabilă a FNI, realizată de experţii Aurel Iosif şi Lucian Georgescu, precum şi o expertiză făcută la Banca Agricolă. Expertizele descriu circulaţia banilor şi modul în care banii au ajuns fie direct la Vîntu, fie la oamenii controlaţi de acesta.

Creierul a fost Vîntu

Expertizele probează – susţinea procurorul Luminiţa Sega în ordonanţa de inculpare a lui SOV – acuzaţia de instigare la înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, spălare de bani şi asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni. Potrivit documentului semnat de Sega, în perioada august 1998-decembrie 1999, „Sorin Ovidiu Vîntu a determinat-o cu intenţie pe Ioana Maria Vlas (administratorul fondului, prin SOVINVEST, condamnată la 10 ani închisoare, pe care i-a executat deja – n.r.), în mod repetat, să inducă în eroare investitorii FNI (…), activitate prin care acesta a contribuit la pricinuirea unei pagube de 3.441 miliarde lei în dauna investitorilor FNI. Din expertizarea pierderilor Băncii Agricole, procurorrul Sega scria: „Sorin Ovidiu Vîntu i-a determinat pe inculpatul Liviu Adrian Istrate, preşedintele băncii, şi pe învinuitul Adrian Tisler să-şi încalce atribuţiunile de serviciu (…) prin care a contribuit la pricinuirea unei pagube băncii de 49.999.635.000 lei”.

Cum au circulat banii prin conturile controlate de Vîntu

Tot prin cele două expertize, procurorul Sega şi echipa poliţistului Duvac ar fi probat infracţiunea de spălare de bani săvârşită de Vîntu, ca principal beneficiar al banilor de la FNI, Banca Agricolă şi Banca Română de Scont. Spre exemplu, prin expertiza FNI se stabilea că Vîntu, cu ajutorul lui Nicolae R. Popa (condamnat la 15 ani închisoare, a căror executare abia a început-o deoarece a fugit din România şi a fost extrădat abia la începutul acestui an‚ a fost beneficiarul mai multor tranşe de bani scoase de la FNI, în sumă totală de 929.263.348.771 lei, deşi cunoştea că provine din săvârşirea unor infracţiuni de înşelăciune (…). Banii i-ar fi folosit la: constituirea capitalului social al Băncii de Investiţii şi Dezvoltare, la care a contribuit cu circa 131.250.000.000 lei; creditarea SC Gelsor SA (firmă controlată de Vîntu prin Nicolae Popa – n.n.) cu circa 24.380.000.000 lei; creditarea SC Imola SA (controlată de Vîntu) cu suma de circa 67.900.000.000 lei şi în interes personal suma de circa 64.430.000.000. Tot din expertize mai rezultă că Vîntu ar fi cumpărat cu bani scoşi de la FNI o vilă în Bucureşti cu circa 12 miliarde lei. Expertizele din dosarele FNI-FNA-Banca Agricolă-BID-BRS abundă în astfel de exemple şi reprezintă probe ale inculpării lui Vîntu, cum de altfel susţinea în urmă cu câteva zile şi actualul procuror general al României, Laura Codruţa Kovesi, în ordonanţa de redeschidere a dosarelor.