Articole în care apare Nicoleta (Bulgaru) Stuparu

Draga binom KoCo va roaga un om, un suflet curat (Sebastian Vladescu) sa il anchetati … si voi nu si nu … ce aveti cu saracul om … care nu se considera … decit o victima a Omnis, a noastra si a OLAF … sau bagati OLAF la Tubulatura ca va cam contrazic obraznicii …

Sebastian Vladescu pirateaza, prin RSC (Romanian Soft Comapany) o companie interpusa companiei Medist (asociata in Leader Hight Tech cu Calin Popescu Tariceanu), in Parteneriat Gold cu Microsoft, soft de valoare si recunoastere mondiala, scris de prima companie privata de software din Romania (Omnis Group – 1990), si il fac cadou la SRI si MAI (2002), dupa care fura si niste fonduri Phare (2002 – 2004).

Omnis informeaza autoritatile “competente” referitor la fraudele comise, si ii adreseaza o scrisoare deschisa (Document 1) Primului Ministru, cind acesta il numeste pe Sebastian Vladescu Ministru de Finante, pe 1 Septembrie 2005.

Ministrul de Finante Sebastian Vladescu ii solicita Procurorului General Ilie Botos sa investigheze “calomniile si denigrarile” comise de noi deliberat in vederea aducerii unor prejudicii deosebit de importante “securitatii nationale” si “interesului national” (Document 2).

Copia demersului legal facut de Ministerul de Finante este trimisa si noua impreuna cu o scrisoare adresata Omnis Group (Document 3).

Intre timp Sebastian Vladescu si Microsoft sunt exonerati de procurorii : Nicoleta Bulgaru (Stuparu), Claudiu Dumitrescu, Irinel Paun, Doru Tulus, Monica Pop si LAURA CODRUTA KOVESI ! si Sebastian Vladescu este gasit vinovat de OLAF, in timp ce SRI si MAI continua sa beneficieze de fraudele comise sub protectia PICCJ si DNA.

Ce faceti binomule ?,

ca vrea Vladescu sa anchetati,
nu sa faceti politie politica de dragul Microsoft ! …

se aude ? …. si ecoul zice : KoCo, KoCo, KoCo … riguuuu

 

 

Document 1

Document 2

Document 3

Vastă operaţiune de furt de creiere pusă la cale de corporaţia multinaţională Microsoft

Munca de aproape o jumătate de generaţie

a societăţii de tehnologie informatică Omnis a fost însuşită, prin interpuşi, de către divizia românească a Microsoft, cea mai mare producătoare de software pentru mediul de business. Omnis a dat Microsoft în judecată, cât şi pe intermediarii care i-au adus peştele în plasă. Asemenea pagubă la casa omului se evaluează la milioane de euro. Procurorii DNA tratează cazul cu seriozitate, în timp ce organizaţia gulerelor albe din instanţele Ministerului Public se linge pe bot ca după împărţirea unei cantităţi deloc neglijabile de foloase necuvenite.

Avem şi veşti din Spaţiul Schengen: cauza a depăşit frontierele

monitorizatei noastre Justiţii şi a ajuns pe holurile Comisiei Europene. Sunt interpelaţi domnii Giovanni Kessler, directorul general al OLAF, şi Vasil Kirov, şeful unităţii A.4 OLAF, cât şi doamna Guillemette du Vignau, investigator de caz OLAF. Raptul de creiere pus la cale de Microsoft face obiectul cauzelor OF/2005/0417, OF/2010/0068 şi OF/2012/0648. Mai sunt interpelate Ambasada SUA la Bucureşti, cât şi Secţia Fraude a Departamentului de Justiţie al SUA, care s-au sesizat deja.

Faptele se prezintă aşa: la începutul anului 2000,

societatea Omnis, cel mai important dezvoltator al aplicaţiilor Microsoft din România, devenise deja un concurent periculos pe piaţa aplicaţiilor de business ERP/EAS pentru Windows. Omnis lucra pentru case serioase, care trebuiau ţinute captive pe platforma Microsoft, până când compania de dincolo de Ocean izbutea să-şi introducă propriile sale soluţii complete pentru marii clienţi, acaparând în cele din urmă piaţa. Omnis şi-a dezvoltat aplicaţia ISIS.net (sisteme integrate informatice strategice pentru Internet).

Valoarea de piaţă a modulelor ISIS implementate

de mai multe firme a fost evaluată de PriceWaterhouseCoopers la 5,7 milioane $, fapt care nu putea lăsa concurenţa să doarmă liniştită noaptea. În lungile nopţi insomniace, iscoadele din tabăra Microsoft au imaginat un plan simplu, care funcţionează fără depanare de ani de zile: au recrutat angajaţi ai societăţii Omnis, pe care i-au invitat la un interviu la un hotel din Bucureşti, înainte de a se prezenta la post în Seattle.

Ca la neamurile sărace, hoaţe şi proaste,

angajaţii Omnis n-au părăsit societatea cu mâna goală, ci au plecat cu tot cu aplicaţia ISIS.net, găsită în buzunarul fugarului Dragoş Săracu. Recrutarea creierelor a fost realizată de un pui de lele al Microsoft, societatea Romanian Soft Company, a binecunoscutului plezirist Sebastian Vlădescu, fost ministru de Finanţe în cabinetul Tăriceanu şi naşul de cununie al ex-deputatului Cristian Boureanu.

Treptat, din partener privilegiat al Microsoft,

Omnis a ajuns o Cenuşăreasă eliminată de pe piaţă. Un document confidenţial, considerat a fi evanghelia principiilor călăuzitoare ale Microsoft, recomandă următoarele: „Colectarea de informaţii privind activităţile inamicilor este critică pentru succesul unei munci pe brânci. Avem nevoie să ştim cine sunt aliaţii lor şi ce diferenţe există între acestea şi aliaţii lor, astfel încât să găsim modalităţi de a-i separa”.

Poate vă interesează ce i s-a întâmplat totuşi

asociatului unic al societăţii Omnis, Dragoş Rişcanu, după ce acesta şi-a căutat dreptatea în instanţele româneşti. Să-i dăm cuvântul domnului Rişcanu: “Am primit şi continui să primesc ameninţări cu moartea. Începând din anul 2001, grupul infracţional extins, format din procurorii Nicoleta Bulgaru, Florin Mincă, Eugen Vasiliu, Viorica Costiniu, Monica Pop şi Irinel Păun, reclamat în dosarul 85/P/2011, acţionează în sensul exterminării companiei Omnis şi a eliminării noastre economice, sociale şi fizice.

O casă mi-a fost furată şi incendiată,

frânele de la maşină mi-au fost aranjate, motorul ambarcaţiunii a suferit transformări cauzatoare de accidente grave, sediul companiei a fost vandalizat, am fost dat în judecată pentru calomnie şi acuzat în baza unor înscenări judiciare, în vederea denigrării mele, am fost acuzat în fals de violenţe, abuzuri şi ilegalităţi, inventate toate de grupul infracţional de procurori nominalizat mai sus, începând din 2001 şi până în prezent”.

Şi pentru cine se mai miră de ce România

este în continuare monitorizată prin intermediul MCV al Comisiei Europene, al cărui scop este verificarea reformei sistemului judiciar, corupţia şi crima organizată, iată dovada expusă pe scurt în rândurile de mai sus. Din care nu rezultă neapărat că suntem un stat mafiot, ci doar că am ajuns o ţară căzută în mâinile mafiei, cu o Justiţie şi oarbă, şi surdă, şi mută, şi cu crima organizată lăsată de izbelişte să-şi facă mendrele, ca la mama acasă.

Magistraţi cu „tinichea” de coadă

Nicoleta Bulgaru este cea care a anchetat şi dosarul „Ness-Cafe”, iarăşi o poveste care a făcut „deliciul” presei la vremea respectivă, în care a fost vehiculat, la un moment dat, şi numele fiului preşedintelui de la acea vreme, Emil Constantinescu.

În acest dosar, au fost arestate, vreme de mai multe luni, patru inculpaţi. Ulterior, s-a dovedit că tocmai ei nu au avut vreo treabă cu „marea” contrabandă cu cafea, despre care Nicoleta Bulgaru vorbea în rechizitoriu. Chiar cei patru au fost printre primii care au fost achitaţi de magistraţi, la toate instanţele posibile.

Ei bine, după 4 – 5 ani de procese, de plimbări lunare pe la instanţele de judecată, foştii inculpaţi urmează să dea în judecată Statul Român tocmai pentru a cere daune materiale şi morale.

Cuza Prodan, fostul şef al Brigăzii de Supraveghere şi Control Vamal Constanţa, a cerut daune de sute de milioane de lei

Cuza Prodan, fostul şef al Brigăzii de Supraveghere şi Control Vamal Constanţa, este una dintre persoanele anchetate de Nicoleta Bulgaru, cândva procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa, şi puse sub acuzare. În sarcina lui, procurorul a reţinut că, în perioada 1997 – martie 1998, în calitatea pe care o avea, cu intenţie, prin încălcarea atribuţiilor, a aprobat restituirea garanţiilor solicitate de SC Mar Trading SRL pentru importul a trei containere cu ţigări marca Kent.

La data de 21 aprilie 1999, s-a dispus arestarea preventivă a lui Prodan, măsură menţinută până pe 25 iunie1999. Practic, la un moment dat, pe numele bărbatului au existat două mandate de arestare diferite care s-au suprapus. Prin sentinţa Tribunalului Constanţa, Cuza Prodan a fost achitat.

Fostul şef al Brigăzii de Supraveghere şi Control Vamal Constanţa, Cuza Prodan, a formulat acţiunea prin avocatul său Apostol Armeanu. El a chemat în judecată Statul Român prin Ministerul Finanţelor şi a solicitat 200.000 RON despăgubiri materiale şi un milion de euro daune morale pentru arestarea nelegală.

Piraterie la SRI si Interne

Chestorul Virgil Ardelean si-a dat acordul pentru ca spitalul MAI sa foloseasca un produs IT realizat dupa un soft furat * Programul a ajuns si la Spitalul „Agrippa Ionescu”, apartinand SRI

Spitalele de urgenta „prof. dr. Dimitrie Gerota”, apartinand Ministerului de Interne, si „Prof. dr. Agrippa Ionescu”, apartinand Serviciului Roman de Informatii, au primit gratis de la SC Romanian Soft Company (RSC) programul Hipocrate realizat dupa un soft furat de la SC Omnis Group. Alte 20 de unitati spitalicesti din teritoriu, Primaria Sectorului 3 si cateva firme au cumparat aplicatiile ARES.NET, CARE.NET si AMBULANTA realizate pe baza aceluiasi furt de inteligenta. In ciuda protectiei asigurate piratilor de reprezentanti ai Oficiului Roman pentru Drepturi de Autor (ORDA), Politiei, Parchetului si al unui expert ales pe spranceana, dupa mai bine de trei ani, Tribunalul Bucuresti (TB) a dispus redeschiderea urmaririi penale impotriva faptuitorilor. Judecatorii au desfiintat ordonantele date de procurorul Nicoleta Bulgaru, de la Parchetul Tribunalului Bucuresti, prin care vinovatii erau scosi basma curata, iar fapta fusese declarata inexistenta.

Despagubiri de ordinul miliardelor de lei pentru greseala procurorului Nicoleta Bulgaru

Sume mari de bani care trebuie plătite pentru greşelile procurorului Nicoleta Bulgaru, de pe vremea când îşi desfăşura activitatea la Parchetul de pe lângã Tribunalul Constanţa. Cam aşa s-ar traduce în câteva cuvinte cazul despre care am să vă relatez în continuare. Este vorba despre 82.110 lei – daune materiale şi 65.000 euro – despăgubiri morale, acordate prin sentinţa Tribunalului Constanţa fostului şef al Brigăzii de Supraveghere şi Control Vamal Constanţa Cuza Prodan.

Descarca documentul (pdf)

Un santaj in plus la magistrati

Odata puse la lucru, noile legi ale Justitiei incep sa-si arate carentele: nu reusesc sa rupa, in totalitate, legaturile magistratilor cu serviciile secrete, prezente si trecute.

A avea un corp de magistrati fara nici o legatura cu serviciile secrete e un deziderat legitim, perfect logic, si e uimitor ca, vreme de cincisprezece ani, nimeni nu s-a gindit la el. Din momentul in care un judecator este recrutat, el intra automat intr-o anume ierarhie careia trebuie sa i se supuna, alta decit legea pe care e chemat sa o aplice.

Monica Macovei a introdus primele interdictii in acest sens, insa maniera in care a facut-o aduce destule frustrari: scopul dorit este doar partial atins. Si nu e atins tocmai in zona celor care tin acum in miini friiele Justitiei.

Potrivit noilor reglementari, exista trei tipuri de declaratii pe proprie raspundere pe care magistratii le au de facut. Doua trebuie sa le faca toti judecatorii si procurorii, iar una, doar cei care aspira la functii de conducere sau candideaza pentru Consiliul Superior al Magistraturii. Prima carenta: nici una dintre aceste declaratii nu este publica.

O firma germana se judeca cu statul roman pentru o paguba de cateva milioane de marci

Trei persoane au facut arest degeaba

Demersul jurnalistic al ziarului nostru, care are ca subiect unele aspecte din activitatea capitanului Grigore Pesterau, din cadrul Inspectoratului Judetean de Politie Constanta nu are ca principala tinta conducerea Ministerului de Interne. Scopul acestui amplu material-ancheta este sa aduca in atentia noii conduceri abuzurile unui politist, care, din pacate, a reusit sa jongleze in conjuncturile create de schimbarile de dupa 2000 si sa revina intr-o functie din care vechea conducere l-a schimbat pentru grave abuzuri in activitate. Din pacate, actuala conducere a MI este pe punctul sa-si asume reabilitarea capitanului Grigore Pesterau fara sa cunoasca trecutul acestuia. Este adevarat ca decizia nu s-a luat la varf si a fost de competenta conducerii IJP Constanta, dar tocmai de aceea am crezut de cuviinta sa readucem in atentia opiniei publice o parte din activitatea capitanului Grigore Pesterau, care, spre surprinderea tuturor, are continuitate pana in prezent. Iata ca la zece luni de la inaintarea cauzei penale in care este implicat politistul in cauza la Sectia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie nu exista nici un raspuns in acest dosar, mai mult capitanul Grigore Pesterau a fost reabilitat, situatie de nepermis pentru o institutie ca Ministerul de Interne.