Articole în care apare Sebastian Vlădescu

TÎLHARII, COMPLICII şi PROTECTORII !

– La data de 24 ianuarie 2012, OLAF redeschide un caz de furt de inteligență (soft) cu fonduri europene, în care este implicat fostul ministru al Finanțelor, Sebastian Vlădescu, dar mai ales colosul Microsoft. Ca pe care, de fapt, îl închisese în 2006 cu rezoluția „Non case”. Totodată, OLAF, prins în offside, refuză să pună la dispoziția presei din România informații legitim și legal solicitate, pe motiv că în investigațiile care privesc mai mult state europene, sunt implicate nume grele de companii și personalități guvernamentale din țara noastră.

– În primăvara anului trecut, Departamentul de Justiție al SUA lansează suspiciuni cu privire la mita oferită unor miniștrii români, pentru a cumpăra la supraprețși din bani publici licențe nejustificat de costisitoare de la Microsoft.

– Abia recent a venit și rândul autorităților române, respectiv al DNA, să iasă din adormire (la comanda Cotrocenilor ori nu) și să-i pună sub acuzare pe o parte dintre cei implicați. Și subliniem – o parte -, căci tentaculele caracatiței sunt mult mai întinse.

… din Bucuresti in Vanuatu, via Geneva, Palermo, Seattle, Strehaia si Moscova (n.r.).

Anchetă în SUA privind coruperea unor demnitari români de către Microsoft. Document incendiar!

Istoria începe cu Sebastian Vlădescu – ministrul asociat în firma care a donat Ministerului de Interne şi SRI programe dezvoltate pe platformele Microsoft

Sebastian Vlădescu era şi anul trecut asociat cu 30% în Romanian Soft Company, o companie acuzată că, deşi nu avea vreun programator angajat, ar fi încasat, în 2001, 150.000 de euro din fonduri Phare pentru dezvoltarea de programe. Aceeaşi companie este acuzată că a furat tehnologia IT dezvoltată de un concurent autohton – Grupul Omnis, iar programul destinat managementului informaţiilor din spitale a fost donat de compania lui Vlădescu Fundaţiei medicale „Prof. Dr. Gerota”.

Preşedintele Fundaţiei l-a cedat apoi spitalului Ministerului de Interne, pe care îl conducea. Persoana care a făcut recepţia donaţiei era comisarul şef Corina Artopolescu, responsabilul cu achiziţiile IT ale ministerului şi la această oră, în acelaşi timp soţia directorului general Microsoft, de la acea dată, Ovidiu Artopolescu.

Vastă operaţiune de furt de creiere pusă la cale de corporaţia multinaţională Microsoft

Munca de aproape o jumătate de generaţie

a societăţii de tehnologie informatică Omnis a fost însuşită, prin interpuşi, de către divizia românească a Microsoft, cea mai mare producătoare de software pentru mediul de business. Omnis a dat Microsoft în judecată, cât şi pe intermediarii care i-au adus peştele în plasă. Asemenea pagubă la casa omului se evaluează la milioane de euro. Procurorii DNA tratează cazul cu seriozitate, în timp ce organizaţia gulerelor albe din instanţele Ministerului Public se linge pe bot ca după împărţirea unei cantităţi deloc neglijabile de foloase necuvenite.

Avem şi veşti din Spaţiul Schengen: cauza a depăşit frontierele

monitorizatei noastre Justiţii şi a ajuns pe holurile Comisiei Europene. Sunt interpelaţi domnii Giovanni Kessler, directorul general al OLAF, şi Vasil Kirov, şeful unităţii A.4 OLAF, cât şi doamna Guillemette du Vignau, investigator de caz OLAF. Raptul de creiere pus la cale de Microsoft face obiectul cauzelor OF/2005/0417, OF/2010/0068 şi OF/2012/0648. Mai sunt interpelate Ambasada SUA la Bucureşti, cât şi Secţia Fraude a Departamentului de Justiţie al SUA, care s-au sesizat deja.

Faptele se prezintă aşa: la începutul anului 2000,

societatea Omnis, cel mai important dezvoltator al aplicaţiilor Microsoft din România, devenise deja un concurent periculos pe piaţa aplicaţiilor de business ERP/EAS pentru Windows. Omnis lucra pentru case serioase, care trebuiau ţinute captive pe platforma Microsoft, până când compania de dincolo de Ocean izbutea să-şi introducă propriile sale soluţii complete pentru marii clienţi, acaparând în cele din urmă piaţa. Omnis şi-a dezvoltat aplicaţia ISIS.net (sisteme integrate informatice strategice pentru Internet).

Valoarea de piaţă a modulelor ISIS implementate

de mai multe firme a fost evaluată de PriceWaterhouseCoopers la 5,7 milioane $, fapt care nu putea lăsa concurenţa să doarmă liniştită noaptea. În lungile nopţi insomniace, iscoadele din tabăra Microsoft au imaginat un plan simplu, care funcţionează fără depanare de ani de zile: au recrutat angajaţi ai societăţii Omnis, pe care i-au invitat la un interviu la un hotel din Bucureşti, înainte de a se prezenta la post în Seattle.

Ca la neamurile sărace, hoaţe şi proaste,

angajaţii Omnis n-au părăsit societatea cu mâna goală, ci au plecat cu tot cu aplicaţia ISIS.net, găsită în buzunarul fugarului Dragoş Săracu. Recrutarea creierelor a fost realizată de un pui de lele al Microsoft, societatea Romanian Soft Company, a binecunoscutului plezirist Sebastian Vlădescu, fost ministru de Finanţe în cabinetul Tăriceanu şi naşul de cununie al ex-deputatului Cristian Boureanu.

Treptat, din partener privilegiat al Microsoft,

Omnis a ajuns o Cenuşăreasă eliminată de pe piaţă. Un document confidenţial, considerat a fi evanghelia principiilor călăuzitoare ale Microsoft, recomandă următoarele: „Colectarea de informaţii privind activităţile inamicilor este critică pentru succesul unei munci pe brânci. Avem nevoie să ştim cine sunt aliaţii lor şi ce diferenţe există între acestea şi aliaţii lor, astfel încât să găsim modalităţi de a-i separa”.

Poate vă interesează ce i s-a întâmplat totuşi

asociatului unic al societăţii Omnis, Dragoş Rişcanu, după ce acesta şi-a căutat dreptatea în instanţele româneşti. Să-i dăm cuvântul domnului Rişcanu: “Am primit şi continui să primesc ameninţări cu moartea. Începând din anul 2001, grupul infracţional extins, format din procurorii Nicoleta Bulgaru, Florin Mincă, Eugen Vasiliu, Viorica Costiniu, Monica Pop şi Irinel Păun, reclamat în dosarul 85/P/2011, acţionează în sensul exterminării companiei Omnis şi a eliminării noastre economice, sociale şi fizice.

O casă mi-a fost furată şi incendiată,

frânele de la maşină mi-au fost aranjate, motorul ambarcaţiunii a suferit transformări cauzatoare de accidente grave, sediul companiei a fost vandalizat, am fost dat în judecată pentru calomnie şi acuzat în baza unor înscenări judiciare, în vederea denigrării mele, am fost acuzat în fals de violenţe, abuzuri şi ilegalităţi, inventate toate de grupul infracţional de procurori nominalizat mai sus, începând din 2001 şi până în prezent”.

Şi pentru cine se mai miră de ce România

este în continuare monitorizată prin intermediul MCV al Comisiei Europene, al cărui scop este verificarea reformei sistemului judiciar, corupţia şi crima organizată, iată dovada expusă pe scurt în rândurile de mai sus. Din care nu rezultă neapărat că suntem un stat mafiot, ci doar că am ajuns o ţară căzută în mâinile mafiei, cu o Justiţie şi oarbă, şi surdă, şi mută, şi cu crima organizată lăsată de izbelişte să-şi facă mendrele, ca la mama acasă.

Miliardele serviciilor alimenteaza „grupul” Vladescu

Liberalul a derulat o afacere prospera cu medicamente, bazata si pe contractele cu SRI.
Compania din domeniul medical in care demnitarul PNL si-a lasat apropiatii a avut contracte mult mai mari cu statul de cand el a ajuns ministru. Clienti importanti: STS si SPP

O firma din care ministrul finantelor Sebastian Vladescu s-a retras – dar si-a lasat apropiatii – a prosperat pe bani publici. In timp ce Romanian Soft Company, in care a fost actionar pana in ianuarie 2006, era reclamata pentru utilizarea unui soft furat (dupa cum am relatat in ziarul de ieri), o alta firma in care Vladescu a fost actionar si director financiar – Medist SA – a obtinut contracte importante pe bani publici dupa ce acesta a preluat portofoliul Finantelor.

In firma au ramas un apropiat al lui Vladescu, Ionel Manole (38%), si fosta sotie a ministrului, Carmen Vladescu (55%), plus alti trei asociati cu procente mici.

Vladescu, si la bal, si la spital

Firma actualului ministru de finante a vandut mai multor spitale, intre care si celui al MAI,un program informatic despre care o companie rivala afirma ca i-a fost sustras.

vladescu_sTACERE. Ministrul finantelor, Sebastian Vladescu evita discutiile pe tema acuzatiilor de furt de „soft”
„Acuzatiile Omnis Group sunt niste aberatii. Cei doi nu au furat nimic si oricum Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor nu are competenta sa faca o expertiza”,
Elisei Craciun – actionar RSC

Aprilie 2003. Dragos Saracu si Irinel Alupei, doi specialisti in informatica, pleaca de la Omnis Group, companie in care lucrau de cateva luni, la Romanian Soft Company (RSC). In RSC, unul dintre actionari era Sebastian Vladescu, actualul ministru de finante. Dupa spusele fostului lor sef, Dragos Riscanu, cei doi, la plecare, „fura codul sursa al sistemului Isis .Net abia finalizat, la a carui dezvoltare luasera parte ca angajati ai Omnis Group, si il folosesc in cadrul companiei RSC”.

Un an si jumatate mai tarziu, lucrurile par sa fi inghetat. Firma „pagubita” este la un pas de a deveni din acuzator acuzat, iar RSC isi continua linistita afacerile, gratie institutiilor care par sa fi facut scut in jurul firmei lui Vladescu.

Abonati la afaceri cu statul

Septembrie 2004. Compania condusa de Riscanu identifica furtul de
proprietate intelectuala si incepe sa-si caute dreptatea. Mai intai, colecteaza de pe site-ul RSC codul sursa al sectiunii Client al aplicatiilor respective, precum si o lunga lista de clienti, in majoritatea lor institutii bugetare.

„Astfel, s-a constatat ca aplicatiile Romanian Soft Company – Ares .Net, Care. Net, Ambulanta si Hipocrate erau constituite, in sectiunea Client disponibila pe site-ul www.rsc.ro, din mai multe mii de linii sursa cod copiate din sistemul Isis .Net”, afirma Riscanu, directorul Omnis.

UE l-a luat la ochi pe Vladescu

Delegatia Comisiei Europene a atacat dur Ministerul Finantelor, acuzindu-l ca este principalul vinovat pentru „steguletul rosu“ primit pentru intirzierea sistemului informatic de urmarire a TVA.

Autoritatile romane nu au reusit sa realizeze o evaluare corecta a licitatiei pentru sistemul informatic privind TVA, ceea ce a prelungit si mai mult programul de implementare aflat oricum in intirziere, se arata intr-un comunicat la Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti.

„Delegatia Comisiei Europene subliniaza faptul ca autoritatile romane erau constiente de necesitatea unui asemenea proiect inca din 2002 si ca guvernele care s-au succedat din 2002 si pina acum nu au acordat suficienta prioritate acestui aspect“, se precizeaza in comunicat.

Avocati in triunghiul Tariceanu-Vladescu-Patriciu

Doua dintre cele sapte case de avocatura aflate pe lista permanenta a Ministerului Finantelor – lista din care va fi aleasa firma care va apara statul in litigiul deschis de Dinu Patriciu la Banca Mondiala – sint conduse de prieteni si parteneri de afaceri ai premierului Tariceanu si ai ministrului de Finante, Sebastian Vladescu. Iar in cazul uneia dintre ele, casa Tuca&Asociatii, chiar ai lui Dinu Patriciu. O atare situatie ridica serioase semne de intrebare privind modul in care Romania isi va apara interesele in proces. In cazul in care statul pierde, fiecare roman ar trebui sa scoata din buzunar echivalentul a cinci litri de benzina pentru rafinaria lui Dinu Patriciu.

Ministerul de Finante (MF) are permanent la dispozitie o lista de sapte firme preselectate care pot apara Romania, in orice moment, in procesele internationale. Institutiile statului pot alege aparatorul, in astfel de dosare, doar dintre firmele existente pe lista lui Vladescu.

Loteria si grijile lui Vladescu

In afara orelor de program, ministrul Finantelor se arata deosebit de ingrijorat de piata muncii din Romania. Ingrijorarea sa ne ingrijoreaza.

Dupa o luna de zile in care a fost ocupat cu altceva, taciturnul ministru al Finantelor, Sebastian Vladescu, a binevoit sa dea un fel de raspuns la tot mai desele semnale de presa referitoare la ce se petrece de ani de zile la Loteria Romana. Si iata ce spune domnul ministru, intr-un comunicat, despre salariile indecente ale conducerii Loteriei: „Nivelul de salarizare al directorului Loteriei Romane trebuie corelat cu indicatorii de eficienta si de recompensare a eficientei tinind cont de performantele acestei companii. Pozitiile populiste vizavi de acest subiect nu pot fi incurajatoare pentru evolutia pietei muncii intr-o tara care se doreste europeana“.

Sebastian Vladescu ne ia de prosti

vlade3Ministrul Finantelor afirma ca presa are o pozitie populista referitoare la nivelul de salarizare a directorului general al Loteriei Romane, Nicolae Cristea

Dupa ce aproape jumatate de an a reusit sa se tina departe de gafele cu care ne obisnuise predecesorul sau, ministrul Finantelor, Sebastian Vladescu pare decis sa recupereze timpul pierdut. Intr-un comunicat difuzat ieri, finantistul-sef, omul care dramuieste banii statului si le spune senin profesorilor ca nu are bani pentru cresterea salariilor, il mangaie pe crestet pe celebrul Nicolae Cristea de la Loterie si afirma public ca este perfect normal ca directorul unui monopol de stat sa castige 5,2 miliarde de lei intr-un an. Presa, care a avut „tupeul” sa se uite in buzunarul boss-ului de la „6 din 49”, este acuzata de Vladescu de populism pentru ca nu ar intelege corelatia dintre „salarizare si indicatorii de eficienta si de recompensare a eficientei”. Si ca sa fie lista completa ministrul isi exprima ingrijorarea privind „evolutia pietei muncii intr-o tara care se doreste europeana”. Daca ingrijorarile ministrului Vladescu privind munca ne intereseaza mai putin, corelatiile pe care ministrul le face atunci cand vorbeste de eficienta unui monopol sunt de-a dreptul senzationale. Teoria este de-a dreptul paranormala si probabil ca doar asa pot fi explicate cele 1,5 miliarde de lei incasate de seful Loteriei in 2004 sub forma de sporuri si venituri ocazionale. Numai un manager exceptional aflat in fruntea unui monopol super-eficient, poate incasa sporuri si prime care sa depaseasca de aproape 4 ori salariul anual. Ca sa nu mai vorbim de primele de peste 3,6 miliarde de lei incasate in 2004 si 2005 de acelasi personaj. Si atunci ni se pare normal ca imaginea nepatata a acestui Superman al business-ului autohton sa fie promovata de chiar ministrul Finantelor. Altfel nu… (E.I.)

Ministerul Finanţelor, „mână moartă” în procesul Rompetrol-statul român

In vreme ce Dinu Patriciu si-a angajat avocati redutabili, Sebastian Vladescu amana pregatirea apararii.

In timp ce procurorii romani incearca sa dea de capatul cazului „Patriciu”, avocatii angajati de Rompetrol se pregatesc de procesul de la Curtea Internationala de Arbitraj a Bancii Mondiale de la Washington.

Ei cer statului roman daune substantiale pentru „prejudiciile” suferite de omul de afaceri si de compania sa in timpul anchetei. Curtea a anuntat in urma cu cateva saptamani ca a acceptat cazul. Insa Ministerul Finantelor, cel care va gestiona procesul in numele statului roman, nu pare sa se grabeasca in a construi o aparare solida.