‘Preşedintele Senatului României a prezentat public informaţii care au condus la subminarea independenţei justiţiei şi la slăbirea încrederii opiniei publice în magistraţi, deoarece a exprimat un punct de vedere, în calitate de preşedinte al Senatului…’ CSM

‘Expunerea unui astfel de punct de vedere (al subsemnatului – n.a.), pe o temă ce a determinat numeroase controverse în spaţiul public, intră în contradicţie cu hotărârile luate în cadrul CSAT care au tratat şi tratează corupţia ca pe o ameninţare la adresa siguranţei naţionale’. „Ciorapeanu” zis si Tariceanu coleg de tilharie si jaf cu Vladescu si multi altii la care vom reveni …

Ce atingere „sistemului judiciar” astia nu dau doi lei si se pisheeeee pe tot sistemul judiciar, ca asa stiu ei, si asa tot fac de vreo 25 de ani … protejati de sistemul judiciar de cind se stiu … unii cu altii … politicieni, Microsoftisti, juristi, militieni, securisti, procurori, judecatori …

http://www.stiripesurse.ro/tariceanu-se-razboie-te-cu-csm_950520.html

Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a respins, vineri, raportul Inspecţiei Judiciare şi poziţia plenului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) conform cărora declaraţiile sale în cazul senatorului Varujan Vosganian sunt de natură să aducă atingere independenţei sistemului judiciar.

‘Resping Raportul Inspecţiei Judiciare a CSM şi resping concluziile plenului CSM din 19 martie. În plus, apreciez ca necesară clarificarea unor prevederi legale privind asigurarea unui echilibru constant şi solid al tuturor puterilor în stat, problemă care va trebui dezbătută public şi pusă cât mai repede pe agenda Parlamentului’, arată Tăriceanu, într-un comunicat transmis vineri AGERPRES.

Potrivit acestuia, raportul Inspecţiei Judiciare conţine multe formulări cu care nu este de acord, printre care: ‘Preşedintele Senatului României a prezentat public informaţii care au condus la subminarea independenţei justiţiei şi la slăbirea încrederii opiniei publice în magistraţi, deoarece a exprimat un punct de vedere, în calitate de preşedinte al Senatului…’ sau: ‘Expunerea unui astfel de punct de vedere (al subsemnatului – n.a.), pe o temă ce a determinat numeroase controverse în spaţiul public, intră în contradicţie cu hotărârile luate în cadrul CSAT care au tratat şi tratează corupţia ca pe o ameninţare la adresa siguranţei naţionale’.

Călin Popescu-Tăriceanu mai arată că, o dată ce majoritatea senatorilor a decis respingerea solicitării procurorului general în cazul lui Vosganian, decizia a devenit un act cu putere juridică al Senatului.

‘Eu, ca preşedinte, am obligaţia să apăr deciziile Senatului iar celelalte autorităţi ale statului au datoria să le respecte în aceeaşi măsură ca hotărârile definitive ale instanţelor. (…) Încercarea de a cenzura sau limita în orice fel acest drept fundamental din către CSM este un semn rău, de prost augur, care denotă o înţelegere defectuoasă atât a rolului instituţiei CSM cât şi mai ales a Parlamentului’, îşi motivează el poziţia.

Călin Popescu-Tăriceanu argumentează că votul din Senat asupra cererii procurorului general este parte a unei proceduri obligatorii, şi nu iniţiativa sa în calitate de preşedinte, iar votul senatorilor nu poate fi unul imperativ.

‘Prin urmare, criticile mele la adresa procurorului general Tiberiu Niţu nu sunt opinii personale, aşa cum în mod eronat se menţionează în Raportul Inspecţiei Judiciare şi în comunicatul CSM’, adaugă preşedintele Senatului.

În declaraţia politică difuzată vineri seara, preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, formulează şi ‘un punct de vedere personal generat de preocuparea profundă a opiniei publice’, adresând întrebarea ‘de ce au stat în nelucrare atâtea dosare la Ministerul Public şi DNA atâţia ani, ca acum să asistăm la o adevărată explozie’.

‘ Nu am căderea să dau lecţii CSM, dar cred că în loc să încerce fără sorţi de izbândă să cenzureze libera exprimare referitoare la activitatea Ministerului Public şi a DNA, ar fi cu adevărat în folosul prestigiului şi încrederii oamenilor în Justiţie ca Inspecţia Judiciară a CSM să răspundă la întrebarea de mai sus’, mai arată Tăriceanu.

Într-un comunicat de presă difuzat pe 14 februarie, referitor la cazul Vosganian, Călin Popescu-Tăriceanu arăta, printre altele, că, ‘în realitate, dosarul instrumentat de Procuratura Generală şi pentru care s-a cerut votul Senatului nu se referă la presupuse fapte de corupţie ale unui senator, ci pune în discuţie o decizie politică a unui ministru în funcţie, concretizată printr-o hotărâre de Guvern’.

‘De aceea pot să afirm că un vot în favoarea cererii procurorului general, aşa cum îşi dorea şi Preşedintele, ar fi creat precedentul potrivit căruia orice decizie a Executivului (deci, potenţial şi a Preşedintelui) şi a oricărei autorităţi publice ar fi putut fi cenzurată în viitor de către procurori. Un asemenea precedent devenea periculos, pentru că el ar fi deschis calea spre transformarea României într-o republică a procurorilor’, declara, în 14 februarie, preşedintele Senatului.

Ulterior, Inspecţia Judiciară a fost sesizată pentru efectuarea unor verificări cu privire la aceste afirmaţii iar joi plenul CSM a constatat că declaraţiile făcute de Călin Popescu-Tăriceanu în cazul Vosganian sunt de natură să aducă atingere independenţei sistemului judiciar.